fbpx
×
infosan-logo infosan-anmcs

A- A+

Cataracta corticală: o boală cu evoluție lentă. Care sunt șansele de recuperare a acuității vizuale?

februarie 10, 2024 Dr. Andreea Ciubotaru

Cataracta corticală apare pe cortex sau la extremitatea cristalinului. Acesta este situat în fața irisului, iar rolul său este acela de a susține acuitatea vizuală la diferite distanțe. Structura cristalinului este compusă din nucleu, un strat subțire care acoperă centrul cristalinului și altul care îl înconjoară.  

Procesul de focalizare al imaginilor este influențat de prezența proteinelor și a apei din cristalin. Odată cu înaintarea în vârstă, acumularea acestor proteine întărește structura cristalinului, astfel formându-se cataracta. În acest articol, vei descoperi care sunt simptomele asociate cataractei de tip cortical, care sunt soluțiile de tratament sau măsurile de prevenire, dar și alte informații utile despre acest subiect.

Cataracta corticală e incidentă și la persoanele tinere – care sunt principalele forme ale afecțiunii?

Cataracta corticală este frecvent asociată pacienților cu diabet, iar simptomele apar de obicei la o vârstă tânără. Această afecțiune evoluează de la extremitatea cristalinului către centru, iar pe măsură ce se extinde, pacientul poate reclama în primă fază, vederea încețoșată. Odată ce oamenii înaintează în vârstă, cristalinul capătă un strat opac, ceea ce poate bloca total sau parțial imaginea transmisă de retină. Rolul acesteia este de a trimite semnale nervului optic către creier. 

Există mai multe tipuri de cataractă, în funcție de factorii generatori și anume: 

Această formă este asociată cu o afecțiune oculară similară miopiei, atunci când persoana în cauză întâmpină dificultăți în a distinge formele sau culorile aflate la distanță. Această formă a afecțiunii se declanșează odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce cristalinul își modifică forma, iar imaginea se formează în fața retinei. 

Printre tipurile existente se numără și cataracta corticală care apare de cele mai multe ori la persoanele tinere, fiind asociată cu diverse boli sau poate să survină din cauza expunerii ochilor la razele UV, fără ochelari de protecție. Celelalte tipuri ale afecțiunii se agravează odată cu trecerea anilor. Aceasta are un mod de formare similar cu tipul de cataractă nucleară. Unul dintre aspectele care le diferențiază este faptul că, la cataracta corticală, celulele îmbătrânite se depun pe cortex și nu pe nucleu. 

Persoanele care au cataractă corticală experimentează dificultăți de adaptare a vederii la distanță. După o anumită perioadă, ochii încep să deslușească doar parțial formele, persoanele sau culorile aflate la distanță. Practic, forma corticală a cataractei reprezintă un defect de adaptabilitate a ochilor, pe fondul rigidității cristalinului cauzat de acumularea în cortex a celulelor moarte. 

Cataracta corticală poate fi clasificată în funcție de vârsta pacientului? 

La pacienții tineri care au diabet, cataracta este numită de tip juvenil și atunci cristalinul devine alb. De asemenea, forma acestuia și dioptriile se modifică, fiind influențate de schimbările nivelului de glicemie. Opacitatea progresează rapid și poate duce la cataractă totală, afectând ambii ochi. În ceea ce privește persoanele trecute de 40 de ani este vorba despre cataractă senilă. Spre deosebire de forma juvenilă, aceasta are un debut și o evoluție lentă, deteriorând ambii ochi. 

Prin ce se distinge cataracta corticală unilaterală față de forma bilaterală? Un lucru important de reținut despre cataractă este faptul că, aceasta nu se extinde, dar se poate fi unilaterală sau bilaterală, atunci când se dezvoltă la ambii ochi. Aceasta din urmă este cea mai des întâlnită. Cataracta unilaterală apare de regulă în cazul ochiului care a suferit o traumă. Așadar, este indicată programarea unei consultații oftalmologice pentru adulți de îndată ce ți se întâmplă un incident care a afectat zona ochilor. 

Această formă a afecțiunii este preponderentă în rândul persoanelor cu vârsta de cel mult 40-45 de ani. Cataracta capsulară se manifestă prin dificultatea pe care o experimentează persoana în cauză atunci când încearcă să citească scrisul de pe ecrane sau semnalele luminoase. Această afecțiune este asociată hipermetropiei și este generată prin expunerea ochilor la lumini artificiale sau naturale puternice, de traumatise în zona ochilor sau ca urmare a administrării de medicamente pe bază de corticosteroizi.

Cataracta corticală, simptome și mijloace de tratament – care sunt bolile cu potențial declanșator?

Cataracta corticala simptome - aparat masurare dioptrii

Pentru a înțelege mai clar ce înseamnă cataracta corticală este important a se reține câteva informații de bază referitoare la structura ochiului. Afectarea cortexului sau a marginilor cristalinului reprezintă procesul care definește ce înseamnă cataracta corticală. Cristalinul este format din nucleu și zona corticală sau cortex. Acesta din urmă începe să se opacifieze. Dacă nu se intervine pentru stoparea evoluției, această opacifiere va atinge și nucleul. Una dintre principalele particularități ale cataractei corticale față de restul tipurilor presupune o hipersensibilitate a ochilor la lumină, care mai e numită și fotofobia.  

Cataracta corticală poate să apară la persoanele tinere și poate fi generată de cel puțin una din următoarele cauze: 

Ce legătură există între diabet și tipul de cataractă corticală?  

Pe fondul glicemiei ridicate sunt afectate următoarele elemente: nervul optic, cristalinul, retina și lichidul vitros. Din cauza diabetului, riscul de apariție a acestei probleme oculare este de 30% mai mare la persoanele cu vârsta sub 40 de ani.  

Această afecțiune are un proces evolutiv cu ritm lent, cu durată de câțiva ani. Cu toate acestea, dacă nu se intervine asupra simptomelor, acestea pot interfera cu activitățile zilnice ale persoanei afectate ducând la pierderea ireversibilă a vederii. 

Care sunt principalele semnalmente care indică prezența cataractei corticale? 

Printre simptomele cataractei corticale mai pot fi punctate și următoarele: 

De asemenea, această afecțiune oculară este favorizată de factorul genetic, precum și de stilul de viață al persoanei. De exemplu, fumatul, consumul excesiv de alcool, administrarea de medicamente bazate pe corticosteroizi sau expunerea prelungită la razele UV fără protecție sunt factori care conduc la apariția simptomelor sau la agravarea celor deja existente. Tutunul degajă nicotină, gudron și o serie de radicali liberi. Odată ce aceste elemente nocive ating ochiul se produce gradual, opacifierea cristalinului, precum și accelerarea procesului de îmbătrânire a celulelor oculare. 

Stabilește un iluminat mai puternic, fie acasă, fie la biroul de lucru. Pentru citit poți folosi lupa specială sau lentile pentru a proteja astfel ochii de suprasolicitare.

Când afecțiunea se află în stadiul incipient, simptomele sunt slab perceptibile, deoarece doar o mică parte din cristalin este deteriorată. Cu timpul, însă, cu cât scade cantitatea de lumină care atinge retina, cu atât acuitatea vizuală slăbește. În consecință, formele aflate la distanță devin neclare, iar culorile se estompează.

Cataracta corticala - medic, aparat medical

Care sunt mijloacele de stabilire a diagnosticului? 

Pentru stabilirea unui diagnostic, medicul va evalua acuitatea vizuală a pacientului, precum și polul ocular anterior. Dacă persoana este diagnosticată cu acest tip de afecțiune, atunci medicul va examina și nivelul de evoluție, precum și incidența altor boli care ar putea agrava cataracta. 

Vederea poate fi restabilită cu ajutorul intervenției chirurgicale. De asemenea, perioada de recuperare după operație nu este de lungă durată, ci de aproximativ 4-8 săptămâni. Așadar, pacientul poate reveni la activitățile zilnice în scurt timp, de preferat la sugestia medicului.  

Care este momentul oportun pentru intervenția chirurgicală?

În principiu, atunci când simptomele cataractei corticale afectează sarcinile de zi cu zi este bine să se ia în calcul și varianta operației. 

Important! Administrarea picăturilor oftalmologice nu reprezintă un tratament pentru vindecarea cataractei, indiferent de forma sa. De asemenea, nu există nici un fel de studii care să susțină că dietele sau tratamentele alternative ar avea potențial de tratare a cataractei.

Care sunt consecințele amânării intervenției chirurgicale? 

Chiar dacă pe moment nu simți nevoia unei intervenții medicale pentru că nu sesizezi nimic grav, de-a lungul anilor, consecințele impactului își pot face simțită prezența. Efectuarea operației de cataractă este importantă pentru recâștigarea vederii. În lipsa intervenției, acuitatea vizuală slăbește tot mai mult, ceea ce poate deveni un obstacol major în realizarea activităților de zi cu zi. Cei mai afectați sunt șoferii sau persoanele care trebuie să conducă noaptea. 

Dacă este lăsată netratată, cataracta progresează, cauzează inflamații, mărește tensiunea intraoculară, favorizează apariția glaucomului și de asemenea, pot să apară eventuale complicații atât în cursul intervenției chirurgicale, cât și în perioadă postoperatorie. Cu cât este mai mult ignorată, cataracta se maturizează, se mărește sau se poate dezintegra, ceea ce conduce la complicații care necesită intervenții complexe. 

Cataracta corticală și posibile complicații post-operație – modificarea stilului de viață poate accelera procesul de vindecare

Cataracta corticala - ochi albastru

Cataracta corticală este definiția stilului de viață nesănătos. Fiecare dintre factorii declanșatori, începând de la hipertensiune arterială, obezitate și până la diabet, atrage atenția că în rutina de viață trebuie introduse obiceiuri sănătoase. 

Acest tip de cataractă corticală, spre deosebire de celelalte categorii ale afecțiunii este asociat cu stilul de viață al pacientului. Așadar, renunțarea la fumat, diminuarea consumului de alcool și evitarea expunerii la razele UV sunt câteva dintre cele mai indicate măsuri de prevenție prin care simptomele pot fi evitate sau încetinite.  

Care sunt cele mai frecvente potențiale reacții pe care pacientul le poate experimenta după finalizarea operației?  

Printre acestea se numără: presiunea intraoculară crescută, vânătăi, pleoape inflamate sau reacții alergice la anumite antibiotice. Dacă aceste reacții sunt însoțite de durere, prezența unui lichid în ochi sau slăbirea acuității, atunci se impune vizita de urgență la specialist. 

Pentru diminuarea disconfortului, în primele 48 de ore, specialistul poate recomanda administrarea unui medicament cu efect calmant.  

Care sunt recomandările medicului după finalizarea intervenției chirurgicale? 

După operație este posibil ca medicul să recomande în continuare pacientului o vizită la optica medicală pentru purtarea ochelarilor de vedere. Deși operația s-a finalizat cu succes și ai toate șansele să-ți recuperezi acuitatea vizuală, totuși este recomandat să eviți la anumite activități care forțează ochii. 

De exemplu, șofatul, utilizarea dispozitivelor cu lumină albastră, cititul și altele asemenea până la vindecarea completă a ochiului operat. În caz contrar există riscul apariției eventualelor inflamații, infecții sau a altor tipuri de complicații. Pe lista sfaturilor de aplicat în perioada post-operație mai poate fi adăugată și recomandarea de a evita mediile cu praf sau polen. De asemenea ar fi de preferat să nu te expui spațiilor exterioare atunci când bate vântul, să renunți la produsele de machiaj și la mersul la piscină, cel puțin câteva săptămâni. 

Trebuie să ai în vedere ca șampoanele sau alte produse pentru îngrijirea părului să nu pătrundă în ochi. În săptămânile imediat următoare trebuie să-ți iei pauză de la sport sau orice activitate care implică efort fizic. Poartă ochelari de soare, iar dacă ai în plan un zbor cu avionul, consultă opinia specialistului în privința acestui mijloc de transport. În mediile exterioare, se recomandă utilizarea ochelarilor de soare cu protecție UVB și UVA de 100% pentru diminuarea riscului de dezvoltare a acestei afecțiuni. 

În concluzie, cataracta corticală poate fi prevenită prin ajustarea stilului de viață cu obiceiuri sănătoase și eliminarea excesului de tutun sau alcool. De asemenea, dacă te numeri printre persoanele diagnosticate cu această afecțiune, atunci discută cu medicul toate implicațiile aferente intervenției chirurgicale. Absența acesteia te predispune la dificultăți în efectuarea sarcinilor normale, precum cititul, condusul mașinii sau respectarea activităților fizice. Procedura este sigură indiferent de vârstă, deci persoanele trecute de 50 de ani nu ar trebui să neglijeze avantajele de care vor beneficia pe viitor dacă optează pentru operație. 

Surse foto: pexels.com, freepik.com

Referințe: 

https://www.healthline.com/health/eye-health/glasses-after-cataract-surgery#when-glasses-are-needed

https://eyewiki.aao.org/Cataract

https://www.healthline.com/health/childhood-cataracts#childhood-cataracts

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4687256/

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0140673605179112

https://www.nei.nih.gov/learn-about-eye-health/eye-conditions-and-diseases/cataracts/types-cataract

Despre autor | + posts

Dr. Andreea Ciubotaru este o personalitate in chirurgia oftalmologica romaneasca. Este specializata in operatii de cataracta, operatii de strabism si operatii oftalmologice in zona pleoapelor (ptoza, salazion, excizie tumori oculare, etc.). Este singurul medic chirurg oftalmolog din Romania care opereaza in regim privat cataracta congenitala folosind tehnica BIL, ce scade semnificativ riscul cataractei secundare in urma operatiei de cataracta congenitala.

PROGRAMARI