A- A+
Cataracta senilă, adesea recunoscută și sub forma de „cataractă de vârstă”, reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni oculare care se întâlnește în rândul populației aflate în etate. Această boală este caracterizată de opacifierea cristalinului ocular natural, ceea ce duce la afectarea vederii și poate influența semnificativ calitatea vieții unei persoane. Continuă să citești pentru a afla mai multe detalii despre ce reprezintă cataracta senilă, care sunt factorii de risc, simptomele, precum și mijloacele de diagnosticul și opțiunile de tratament disponibile.
Cuprins
Ochii sunt organe extrem de complexe, cu multe structuri componente care lucrează împreună pentru a permite vederea. Cristalinul ochiului este unul dintre aceste elemente esențiale. Acesta este un element transparent, situat în spatele irisului și a pupilei. Are rolul de a refracta (a îndrepta) lumina care intră în ochi și de a focaliza imaginea pe retină.
Până în prezent, s-a putut stabili despre cataractă că apare atunci când cristalinul devine opac și începe să împiedice trecerea normală a luminii prin ochi. Aceasta poate fi comparată cu privirea printr-un geam murdar sau un parbriz de mașină în ceață. Cristalinul opacifiat face ca imaginea să fie neclară sau distorsionată, afectând vederea în mod semnificativ.
Mai mult decât atât, este important de menționat că structura afectată, cristalinul, este alcătuită în mare parte din apă și proteine. Cu toate acestea, pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, diverși factori pot contribui la schimbarea structurii cristalinului, favorizând apariția cataractei senile.
Cataracta senilă este numită astfel deoarece este strâns legată de procesul de îmbătrânire natural al cristalinului. Cu toate acestea, există și alți factori de risc care pot contribui la dezvoltarea cataractei. Acești factori includ:
Vârsta: este cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea cataractei. Cu cât îmbătrânești, cu atât crește riscul de a dezvolta această afecțiune.
Expunerea la radiații UV: expunerea îndelungată la radiațiile ultraviolete (UV) din soare poate crește riscul de cataractă.
Fumatul și consumul de alcool: pot crește riscul de a dezvolta cataractă.
Diabetul: persoanele cu diabet au un risc crescut de a dezvolta cataractă chiar mai devreme.
Istoricul familial: dacă există cazuri de cataractă în familia ta, ai un risc mai mare de a dezvolta și tu această afecțiune.
Îmbătrânirea naturală: cauza principală a cataractei senile este înaintarea în vârstă. Pe măsură ce organismul trece prin procesul de îmbătrânire, proteinele din cristalin pot începe să se aglomereze și să se acumuleze, ceea ce face ca structura să devină mai opacă și mai dificilă de parcurs de către lumină.
Traume oculare anterioare: traumele oculare anterioare pot crește riscul de dezvoltare a cataractei.
Medicamente: utilizarea îndelungată a unor medicamente, precum corticosteroizii, poate contribui la apariția cataractei.
Boli oculare anterioare: Anumite boli oculare, așa cum este cazul glaucomului, pot crește riscul de dezvoltare a cataractei.
Cataracta senilă este o afecțiune degenerativă ce nu poate fi prevenită prin portul de dispozitive de optică medicală, întrucât se dezvoltă treptat și trece prin mai multe stadii pe măsură ce cristalinul ochiului devine din ce în ce mai opac. Acum că știi ce este cataracta senilă, trebuie să înțelegi că există și mai multe stadia pe care patologia le parcurge.
În stadiul incipient al cataractei senile, simptomele pot fi minore sau chiar absente. O persoană poate să nu observe nicio schimbare semnificativă în vederea sa. Uneori, opacitatea lentilei este detectată în timpul unei examinări oftalmologice de rutină, dar pacientul nu acuză simptome evidente. Vedere încă clară pentru majoritatea activităților de zi cu zi.
În această etapă, pacientul poate începe să observe primele semne ale cataractei, dar vederea rămâne destul de clară pentru multe activități. Vederea poate fi ușor afectată în condiții de lumină redusă sau la cea foarte puternică.
În stadiul clinic, simptomele devin mai evidente și afecta semnificativ vederea. Aceasta din urmă începe să devină încețoșată și neclară. Culorile pot părea estompate sau distorsionate. Sensibilitatea la lumină (fotofobie) poate fi exacerbată. Mai mult decât atât, se poate constata dificultate în vederea detaliilor și la citire.
În stadiul matur, cataracta are un impact semnificativ asupra vederii și calității vieții. Vederea devine foarte încețoșată și elementele din jur devin greu de recunoscut. Se constată dificultăți în adaptarea vederii în condiții de lumină redusă sau la cea puternică. Totodată, se observă probleme majore în vederea detaliilor și citire.
În acest stadiu, cataracta a progresat la un nivel avansat și poate duce la complicații suplimentare. Vederea poate fi extrem de încețoșată și limitată. La examinare se observă îngălbenirea cristalinului, ceea ce afectează percepția culorilor. Glaucomul secundar poate să apară din cauza presiunii intraoculare crescute. Ruptura capsulei posterioare (opacitatea capsulei posterioare) poate duce la scăderea vederii și necesitatea unei intervenții suplimentare pentru tratament.
De asemenea, este important să se amintească încă un subtip ce aparține stadiului hipermatur. Cataracta morgagniană este o formă de cataractă hipermatură determinată prin lichefierea cortexului și scufundarea nucleului dens în fundul pungii capsulare. Numele „Morgagnian” derivă de la Giovanni Battista Morgagni, anatomopatologul din secolul al XVIII-lea care stabilit un astfel de diagnostic. Cataracta morgagniană se va prezenta de obicei cu pierderi vizuale profunde (observate prin mișcări neobișnuite ale mâinii sau prin afectarea percepției luminii).
Nu în ultimul rând, cataracta de tip morgagnian se diferențiază de celelalte tipuri prin faptul că poate suferi o ruptură spontană în camera anterioară, provocând o reacție inflamatorie, care este cunoscută sub numele de uveită facoanafilactică. Ruptura spontană a capsulei cristalinului poate provoca glaucom secundar, complicație dificil de ținut sub control și asupra căreia se intervine chirurgical. De asemenea, poate fi complicat cu glaucomul facolitic atunci când proteinele cristalinului nu mai pot fi evacuate și în schimb, conduc la blocaje, adică obstrucții.
Este important de menționat că stadiile cataractei senile pot evolua la ritmuri diferite pentru fiecare individ, iar impactul lor asupra vederii și calității vieții poate varia. Dacă observi oricare dintre simptomele cataractei menționate mai sus sau te gândești la sănătatea ochilor tăi, este important să consulți un oftalmolog pentru evaluare și recomandări. Tratamentul, care de obicei implică operația de cataractă, poate aduce o îmbunătățire semnificativă a vederii și a calității vieții celor ce suferă de această patologie.
Diagnosticul cataractei senile se bazează în primul rând, pe consultațiile oftalmologie pentru adulți și, apoi, pe istoricul medical al pacientului ce manifestă simptome. Medicul oftalmolog va evalua vederea pacientului și va verifica starea de sănătate a cristalinului. Examinarea poate include:
Testarea acuității vizuale: Medicul va evalua vederea pacientului la diferite distanțe pentru a determina cât de mult afectează cataracta.
Examinarea pupilei: Medicul va examina pupila pentru a detecta semne de opacifiere a lentilei oculare.
Măsurarea presiunii intraoculare: Această măsurare poate fi efectuată pentru a exclude alte afecțiuni oculare, precum glaucomul care, în multe situații, este element ce cauzează instalarea cataractei.
Examinarea fundului de ochi: Medicul va examina fundul ochiului pentru a evalua starea retinei și a nervului optic.
În general, cataracta senilă poate fi diagnosticată relativ ușor indiferent de stadiul în care se află, iar tratamentul poate fi recomandat în funcție de gravitatea simptomelor.
Tratamentul cataractei senile implică, în general, operația de cataractă senilă. Această procedură se numește extracția cataractei și este una dintre cele mai frecvente intervenții chirurgicale efectuate în lume. Totuși, este necesar să se respecte câțiva pași înainte de a demara procedura.
În prezent, pacienții au posibilitatea de a opta dintre mai multe proceduri chirurgicale disponibile pentru tratarea cataractei senile. Dintre acestea, cele mai frecvent întâlnite sunt:
Facoemulsificarea: Aceasta este cea mai practicată procedură pentru tratarea cataractei senile. Chirurgul folosește ultrasunete pentru a sparge cristalinul opacifiat în bucăți mici, care sunt apoi îndepărtate și înlocuite cu o structură artificială.
Extracție manuală: Această procedură implică îndepărtarea manuală a cristalinului opac și înlocuirea acestuia cu unul artificial.
Cristalin premium: Pacienții pot opta pentru variante premium care pot corecta și alte probleme de vedere, așa cum sunt miopia sau hipermetropia, în timp ce tratează cataracta.
După intervenția chirurgicală, majoritatea pacienților observă o îmbunătățire semnificativă a vederii și o reducere a simptomelor cataractei. Cu toate acestea, îngrijirea pacienților cu cataractă senilă nu se oprește odată ce aceștia au părăsit sala de chirurgie. Recuperarea este de obicei rapidă, iar pacienții pot reveni la activitățile normale într-un timp scurt.
Cataracta senilă este o afecțiune comună a ochilor care afectează în principal populația în vârstă. Cu toate că poate avea un impact semnificativ asupra vederii, tratamentul cataractei este eficient și poate restabili claritatea vederii în majoritatea cazurilor. Cu îngrijirea adecvată și urmând sfaturile medicului oftalmolog, pacienții pot experimenta o îmbunătățire semnificativă a vederii și pot menține sănătatea oculară pe termen lung. Astfel, este important să consulți un medic oftalmolog pentru evaluarea și gestionarea adecvată a cataractei, pentru a te asigura că te bucuri de o vedere sănătoasă și de o calitate mai bună a vieții pe măsură ce înaintezi în vârstă.
Sursa foto: unsplash.com.
Referințe:
Lam, D., Rao, S., Ratra, V. et al. Cataract. Nat Rev Dis Primers 1, 15014 (2015). https://doi.org/10.1038/nrdp.2015.14
Kiziltoprak, H., Tekin, K., Inanc, M., & Goker, Y. S. (2019). Cataract in diabetes mellitus. World journal of diabetes, 10(3), 140–153. https://doi.org/10.4239/wjd.v10.i3.140
Ang MJ, Afshari NA. Cataract and systemic disease: A review. Clin Exp Ophthalmol. 2021 Mar;49(2):118-127. doi: 10.1111/ceo.13892. Epub 2021 Jan 10. PMID: 33426783.
Keay, L., Lindsley, K., Tielsch, J., Katz, J., & Schein, O. (2019). Routine preoperative medical testing for cataract surgery. The Cochrane database of systematic reviews, 1(1), CD007293. https://doi.org/10.1002/14651858.CD007293.pub4
Young CEC, Seibold LK, Kahook MY. Cataract surgery and intraocular pressure in glaucoma. Curr Opin Ophthalmol. 2020 Jan;31(1):15-22. doi: 10.1097/ICU.0000000000000623. PMID: 31688225.
Fan J, Goldhagen BE. Morgagnian Cataract With Liquified Nuclear Cleft. JAMA Ophthalmol. 2023;141(4):e230212. doi:10.1001/jamaophthalmol.2023.0212
Dr. Andreea Ciubotaru este o personalitate in chirurgia oftalmologica romaneasca. Este specializata in operatii de cataracta, operatii de strabism si operatii oftalmologice in zona pleoapelor (ptoza, salazion, excizie tumori oculare, etc.). Este singurul medic chirurg oftalmolog din Romania care opereaza in regim privat cataracta congenitala folosind tehnica BIL, ce scade semnificativ riscul cataractei secundare in urma operatiei de cataracta congenitala.
