A- A+
În prezent, există o mulţime de metode prin care se poate determina starea şi sănătatea ochilor. O mare parte dintre aceste metode necesită aparatură specială, ce se utilizează la scară largă în clinici oftalmologice de top pentru a determina atât un diagnostic corect, cât şi o schemă de tratament, dar şi pentru a stabili dacă este necesară o intervenţie chirurgicală. Spre exemplu, înainte de operaţii de cataractă, se impune stabilirea diagnosticului oftalmologic folosind o serie de teste şi aparate specifice.
Pentru a avea grijă de ochii tăi, trebuie să desfăşori o serie de teste şi controale de vedere anual, de preferat chiar odată la 6 luni. Printre aceste măsurători se numără şi keratometria. Ce este keratometria în oftalmologie? Ei bine, keratometria este o explorare topografică ce se foloseşte pentru a măsura curbura corneei şi a identifica diverse neregularităţi în formă acesteia, conform definiţiei oficiale.
Dacă îţi doreşti să descoperi mai multe despre această procedură, dar şi despre valorile normale ale keratometriei şi despre legătura dintre această şi afecţiunea keratoconus, am pregătit pentru tine un material cu informaţiile potrivite:
Cuprins
Propriu-zis, keratometria este masurarea curburii corneei, curbura ce determina puterea acesteia. Diferenţele de putere între corneea unui ochi şi cea a altui ochi pot determina apariţia astigmatismului. Cel mai des keratometria se utilizează pentru a stabili diagnosticul astigmatismului.
Măsurarea curburii corneei se poate face în mai multe moduri şi cu mai multe tipuri de instrumente. Spre exemplu, se poate folosi un keratometru manual, care nu va permite o arie de măsurare foarte largă sau se poate folosi un aparat pentru topografia corneană, aparat automat şi ce are o arie largă de măsurare.
Medicul oftalmolog va decide ce tip de investigaţie se potriveşte cel mai bine în funcţie de nevoile pacientului, dar şi de ceea ce îşi doreşte să afle cu exactitate. Vestea bună este că măsurarea puterii corneei este non-invaziva, ceea ce înseamnă 0 durere pentru pacient şi 0 timp de recuperare. Acest lucru face că diagnosticul de astigmatism, keratoconus sau alte afecţiuni asociate cu corneea să se facă mai uşor şi mai rapid, în favoarea pacienţilor.
În general, pentru pacienţii ce suferă de miopie, hipermetropie sau prezintă simptome generale de astigmatism, testele de keratometrie se vor face neapărat cel puţin anual, dacă nu de două ori pe an.
Fiecare dintre cele două tipuri de keratometrie are avantajele şi dezavantajele sale, însă medicul va decide ce instrumente să folosească în funcţie de pacient, istoricul sau, dar şi ceea ce urmăreşte să afle.
Spre exemplu, măsurarea manuală oferă o vizualizare directă a filmului pre-cornean şi anumite neregularităţi, precum suprafeţele compromise ale corneei, se pot observa mai uşor. Pe de altă parte, măsurarea folosind aparatura automată nu este supusă erorii umane şi se poate folosi cu succes în special înainte de operaţii importante, precum operaţia de cataractă.
Pentru o măsurătoare cu acurateţe ridicată este importantă şi starea pacientului în respectivul moment. Spre exemplu, nu se va putea face o investigaţie de calitate dacă acesta poartă lentile de contact, suferă de o infecţie oculară sau au ochii foarte uscaţi.
O soluţie foarte bună o reprezintă folosirea atât a testelor manuale, cât şi a celor automate, pentru că mai apoi să se realizeze o comparaţie a acestora. În acest fel, se recurge la toate măsurile posibile pentru a asigura o acurateţe cât mai ridicată, dar şi pentru a identifica eventuale erori sau probleme de măsurare. De asemenea, dacă pacientul doreşte, acesta poate repeta investigaţiile într-o perioadă de timp pentru a avea confirmarea unor rezultate 100% conforme cu realitatea.
Iată pentru ce se utilizează măsurătorilor de keratometrie şi în ce tip de afecţiuni sunt utile:
Diagnosticarea astigmatismului. Astigmatismul reprezintă o eroare de refracţie, în care lumina nu este concentrată uniform asupra retinei din cauza unei cornee alungite sau a unor alte tipuri de probleme oculare, precum traumatismele. În cazul în care astigmatismul se datorează unei probleme la nivelul corneei, keratometria este utilă în stabilirea diagnosticului.
Înainte şi după operaţia de cataractă. Pentru a putea determina cum va funcţiona ochiul după operaţia de cataractă, trebuie analizate atât faţă corneei cât şi partea posterioară a acesteia. De aceea, keratometria este esenţială pentru a avea cele mai bune rezultate, dar şi pentru a analiza ochiul după operaţie.
Diagnosticarea keratoconusului. Boala keratoconus este una de tip degenerativ, în care corneea îşi schimbă de-a lungul timpului forma şi devine conică, de unde şi denumirea bolii. Aceasta se diagnosticheaza foarte greu deoarece nu exista simptome clare, iar keratometria este o măsurătoare esenţială pentru un diagnostic cert, dar şi pentru un diagnostic timpuriu.
Înainte şi după intervenţiile pentru reducerea dioptriilor. În prezent, există mai multe tipuri de intervenţii chirurgicale ce se folosesc pentru a reduce dioptriile. Înainte de a se face o recomandare pentru o astfel de intervenţie este necesară măsurarea curburii corneei. Aceasta măsurătoare ajuta medicii la evaluarea sănătăţii ochiului, la alegerea celor mai bune tehnici de operaţie, dar şi pentru a afla dacă există probleme ce fac imposibilă operaţia. Testele de keratometrie se realizează şi post operator.
Descoperă care sunt cei mai importanţi indicatori în keratometrie şi care sunt valorile normale ale acestora:
K1 este puterea de curbură a meridianului plat aflat în zona anterioară a corneei. O valoare normală a K1 este mai mare de 34 dioptrii.
K2 este puterea de curbură a meridianului abrupt aflat în zona anterioară a corneei. O valoare normală a K2 este mai mică de 49 dioptrii.
KM este puterea medie de curbură a a întregii zone anterioare a corneei. O valoare normală a KM este mai mare de 40 dioptrii.
KMax este puterea maximă de curbură a a întregii zone anterioare a corneei. O valoare normală a KMax este mai mică de 40 dioptrii.
Medicul curant va stabili dacă este cel mai indicat că pacientul să efectueze astfel de măsurători. În anumite situaţii, precum portul lentilelor de contact sau sindromul ochiului uscat, măsurătorilor de keratometrie nu sunt indicate sau nu vor oferi cele mai bune şi corecte rezultate. Este important să îi dai medicului tău toate informaţiile necesare înainte de a desfăşura investigaţii şi teste oftalmologice pentru că acesta să poată lua cele mai bune decizii.
Keratoconus în cazul vederii reprezintă o boală degenerativă în care suprafaţa corneei ia forma unui con. Acest lucru poate duce la vedere înceţoşată, sensibilitate la lumină, dar şi alte simptome neplăcute. Keratoconus se poate diagnostica corect şi timpuriu cu ajutorul keratometriei deoarece simptomele sale se pot confunda uşor cu cele ale altor afecţiuni oftalmologice.
Prezintă risc crescut de a dezvolta keratoconus pacienţii cu un istoric al acestei boli în familie, cei ce suferă de sindromul Down, astm sau febra fanului, dar şi cei care pun presiune pe zona oculară prin scărpinare frecvenţă.
Tratamentul pentru keratoconus implica ochelari de vedere sau lentile de contact moi în cazul unui diagnostic timpuriu, iar dacă boala avansează se poate recomanda o prescripţie de lentile de contact rigide.
Măsurătorile de keratometrie sunt indicate ca parte din consultul oftalmologic anual sau bianual pentru a determina anomalii ale curburii corneei, precum boala keratoconus sau astigmatismul. Pe lângă consultul oftalmologic de rutină, există şi alte măsuri pe care le poţi lua pentru a avea grijă de ochii tăi:
Măsurătorile de keratometrie sunt esenţiale în consultul oftalmologic anual, dar şi în cazul unor simptome preexistente în ceea ce priveşte sănătatea oculară. De asemenea, testele de keratometrie se folosesc înaintea unor operaţii oftalmologice, dar şi după acestea, pentru a măsura schimbările de la nivelul ochiului. Medicul oftalmolog va decide când şi ce tip de teste de keratometrie sunt potrivite şi tot el va interpreta rezultatele acestora.
Sursa foto: Pexels.com
Dr. Andreea Ciubotaru este o personalitate in chirurgia oftalmologica romaneasca. Este specializata in operatii de cataracta, operatii de strabism si operatii oftalmologice in zona pleoapelor (ptoza, salazion, excizie tumori oculare, etc.). Este singurul medic chirurg oftalmolog din Romania care opereaza in regim privat cataracta congenitala folosind tehnica BIL, ce scade semnificativ riscul cataractei secundare in urma operatiei de cataracta congenitala.