A- A+
Degenerescența maculară este o afecțiune oftalmologică manifestată prin degradarea maculei. Boala debutează după vârsta de 50-60 de ani, motiv pentru care este denumită și boala vârstnicului. Degenerescența maculară este una din principalele cauze care conduc la pierderea vederii centrale. Macula ajută la perceperea culorilor și a detaliilor din jur.
Degenerescența maculară afectează doar vederea centrală, ocolind-o pe cea periferică. Așadar, pacientul nu este predispus riscului de a-și pierde complet vederea. Care sunt cauzele care produc degradarea maculei? Care sunt șansele ca vederea să fie protejată chiar și odată cu înaintarea în vârstă? Cât de mult este afectată calitatea vieții de această boală oculară?
Cuprins
Degenerescența maculară este afecțiunea care se caracterizează prin degradarea ireversibilă a zonei centrale retiniene. Retina este compusă din celule fotoreceptoare cu con care contribuie la perceperea clară a detaliilor și culorilor din jur.
Uzura maculei se poate desfășura lent sau accelerat, pe fondul îmbătrânirii organismului. Degenerescența maculară legată de vârstă este cauza frecventă a pierderii acuității vizuale în rândul persoanelor aflate în pragul vârstei de 50-60 de ani.
Fiind vorba de o boală asociată vârstei, medicii recomandă efectuarea controalelor oftalmologice în mod periodic. În acest fel există șanse ca boala să fie depistată în timp util, iar pacientul să-și poată menține acuitatea oculară și să încetinească progresia bolii. Dacă pacientul nu urmează un tratament corespunzător acestei boli, slăbirea acuității vizuale se transformă treptat în orbire parțială.
După cum s-a menționat anterior, progresia degenerescenței maculare nu afectează vederea periferică. Boala se instalează treptat de la un ochi la celălalt, dar evoluează în ritmuri diferite.
Cauzele bolii au fost descoperite doar parțial, apariția degenerescenței maculare rămânând un mister într-o anumită măsură.
Studiile arată că problemele de circulație sangvină asociate înaintării în vârstă ar putea avea impact și asupra acuității vizuale.
De asemenea, factorul genetic este o cauză preponderentă în rândul pacienților cu degenerescență maculară. Studiile arată că aproximativ 20% dintre pacienți au o rudă de gradul 1 cu această afecțiune oftalmologică.
Fluxul sangvin deficitar și factorul ereditar nu sunt cauze singulare.
Printre factorii de risc specifici degenerescenței maculare se mai numără:
Cercetătorii în domeniu au descoperit că persoanele de rasă albă sunt mult mai predispuse la boală față de restul. De asemenea, studiile arată că persoanele fumătoare sunt de trei ori mai predispuse la degenerescență maculară decât cele care nu au acest viciu. Ceea ce puțini fumători știu este că, riscul de boală continuă să existe câțiva ani de la momentul la care s-a renunțat la fumat.
O altă cauză este prezența unor straturi moi în globii oculari. Aceste depozite favorizează dezvoltarea vaselor sanguine anormale care conduc în timp la cel mai progresiv tip de degenerescență maculară și anume: tipul exudativ. O altă posibilă cauză de uzură a maculei ar putea fi operația de cataractă efectuată recent în cazul persoanelor trecute de 50 de ani.
Degenerescența maculară se manifestă prin vedere încețoșată, apariția în câmpul vizual central a unor puncte albe sau negre, capacitate de adaptare scăzută la întuneric, atenție slăbită la detalii sau dificultate la citit.
Pacienții care se confruntă cu dificultate la citit observă că literele apar întrerupte și au forme neregulate, iar liniile drepte în mod normal încep să aibă forme curbate sau ondulate.
Degenerescența maculară este de două tipuri: nonexudativă și exudativă.
Această categorie are un ritm lent de dezvoltare și afectează până la 90% din pacienții diagnosticați cu degenerescență maculară. Forma este favorizată de drusen, adică acele straturi de grăsimi care se formează sub maculă. Depunerile de grăsime ajung să lezeze vasele și celulele sanguine care formează macula, slăbind acuitatea vizuală în timp.
În cazul punerii diagnosticului de degenerare maculară nonexudativă (uscată) este recomandat consultul medical zilnic. De asemenea este bine să se ceară opinia specialistului dacă se observă cel puțin una dintre următoarele modificări:
Patologia apare în cazurile în care s-a format deja degenerescența nonexudativă. Boala are la bază dezvoltarea unor vase de sânge anormale. Aceste vase de sânge sunt destul de fine, provocând sângerări în interior care uzează macula.
Patologia apare în cazurile în care s-a format deja degenerescența nonexudativă. Boala are la bază dezvoltarea unor vase de sânge anormale. Aceste vase de sânge sunt destul de fine, provocând sângerări în interior care uzează macula.
De asemenea, vasele sanguine anormale vor schimba poziția maculei, ducând la deformarea vederii centrale. Această formă este mai rară, afectând aproximativ 10% din pacienți. Boala predispune macula unei degradări ireversibile, în unele cazuri chiar în decursul a câtorva luni.
Pacienții diagnosticați cu unul din tipurile de degenerescență legată de vârstă trebuie să apeleze de urgență serviciul medical dacă:
Ambele tipuri ale degenerării maculare au în comun o serie de simptome:
Ceea ce le diferențiază este viteza de apariție și gravitatea simptomelor. Așadar, degenerescența maculară nonexudativă (umedă) se instalează lent, iar simptomele sunt slab perceptibile.
De aici rezultă probabilitatea ca boala să existe deja de mult timp până ce persoana sesizează probleme de vedere la citit sau în timp ce conduce mașina.
Prin comparație, forma exudativă se formează în câteva săptămâni, iar pierderea vederii are consecințe mai severe.
În prezent există puține variante de medicamente pentru degenerescența maculară. Medicamentul Macugen este primul medicament certificat de Food and Drug Administration. Studiile arată că acest medicament și-a dovedit eficiența în încetinirea progresiei vaselor sanguine anormale prezente în cazul pacienților diagnosticați cu degenerescență exudativă.
Tratamentul medicamentos pentru degenerescență maculară nu este unul diversificat. În schimb, medicul poate prescrie administrarea de suplimente alimentare pe bază de substanțe antioxidante corelată cu alimentație bazată pe vitaminele E, C, zinc și fier pentru prevenirea degenerescenței maculare.
Tratamentul poate să includă și administrarea picăturilor de ochi pentru degenerescență maculară. Acestea sunt concepute pe bază de peptide penetrante celulare care extind medicamentul în zona oculară unde au fost depistate anomaliile. Tratamentul prescris pentru degradarea maculei corespunde cauzei bolii, tipului și formei de manifestare.
Degenerescența maculară poate fi identificată printr-un consult oftalmologic de bază. În timpul unui consult oftalmologic adulți, medicul va examina câmpul vizual periferic și central. Interiorul globului ocular este evaluat cu ajutorul procedurii numite oftalmoscopie. Această tehnică implică folosirea unei surse de lumină și a unor lentile speciale de mărire care contribuie la depistarea geodelor.
Acestea apar sub forma unor depozite de nuanță galben deschis și sunt primele semne care indică debutul degenerescenței. Forma exudativă este semnalată prin prezența vaselor de sânge în zona retinei sau o cicatrice de culoare închisă lângă maculă.
Degenerescența maculară este o boală ireversibilă, dar se poate opera pentru a fi menținută la un stadiu stabil. Cu ajutorul tratamentului cu laser, medicul sigilează vasele sangvine pentru a bloca scurgerea lichidului în interiorul maculei.
Tot cu ajutorul laserului se poate realiza procedura numită fotocuagulare. Aceasta din urmă este indicată pacienților cu degenerescență maculară exudativă, având rolul de blocare a vaselor de sânge anormale.
Nu toate cazurile de degenerescență maculară exudativă pot fi oprite din evoluție prin tratament. Conform statisticilor, aproximativ 20% din cazuri au răspuns pozitiv la terapia fotodinamică și circa 15% din pacienți au obținut rezultate în urma procedurii de fotocoagulare laser.
Dacă există suspiciuni de boală exudativă, medicul poate recurge la procedura numită angiograma oculară. Angiografia cu fluoresceină este o procedură prin care medicul injectează o substanță colorantă într-una din venele brațului.
Substanța face posibilă detectarea vaselor sanguine cu probleme sau alte modificări ale retinei care ar putea indica prezența degenerescenței senile. Angiografia cu verde de indocianină este un test care, împreună cu angiografia fluorescentină ajută la detectarea tipului de degenerescență.
Tomografia optică este o metodă noninvazivă care identifică în detaliu potențialele zone îngroșate sau subțiate ale retinei. La baza acestor deformări retiniene poate sta lichidul scurs din vasele de sânge în retină.
Diagnosticarea bolii este de asemenea posibilă prin efectuarea testului Amsler. Metoda presupune folosirea unei planșe așezată la o distanță de 30 de centimetri.
Planșa prezintă un grilaj desenat din linii negre și trasarea unui punct în partea centrală. Pacientului i se va cere să observe punctul central și lateralele pătratului în timp ce își acoperă ochii pe rând.
Testul Amsler este util atât pentru stabilirea diagnosticului, cât și pentru depistarea riscului ca degenerescența nonexudativă să se transforme în cea de tip exudativă. Consultul oftalmolomolgic de rutină și testul Amsler nu sunt singurele metode de identificare a apariției acestei boli.
Eventualitatea maculei degradate poate fi stabilită și cu ajutorul unui examenul fundului de ochi. Metoda fundului de ochi implică administrarea picăturilor de ochi pentru dilatarea pupilei. Acest pas este necesar pentru investigarea ulterioară a zonei oculare din spate.
Slăbirea acuității vizuale este un proces cu evoluție lentă. Tratamentele efectuate nu vindecă macula, nu redau acuitatea, dar pot elimina riscul de orbire.
Cercetătorii în domeniu afirmă că pe viitor ar putea fi descoperite alternative revoluționare privind tratarea degenerescenței maculare.
Prima variantă vizează procedura de mutare a maculei într-o zonă sănătoasă a globului ocular. Tot în curs de cercetare mai este și intervenția chirurgicală submaculară privind eliminarea vaselor anormale prezente sub maculă.
Medicul poate recomanda ochelarii de soare sau lentilele de tranziție pentru degenerescența maculară. Rolul ochelarilor speciali este acela de a bloca lumina ultravioletă să penetreze retina. S-a constat că acțiunea razelor UV poate agrava degenerescența maculară.
Extrem de dăunătoare pentru ochi este și lumina albastră, adică cea emanată de ecranele dispozitivelor. În acest sens, cei mai indicați sunt ochelarii cu lentile antireflex care neutralizează lumina albastră.
Ochelarii de protecție blochează acțiunea factorilor de risc pentru pacienții diagnosticați cu degenerescență maculară. În plus, rolul acestora este și acela de amplificare a contrastului, atenuarea oboselii oculare și diminuarea reflexiilor.
Degenerescența maculară nu provoacă orbirea totală, dar poate reduce sau elimina vederea centrală. Aceasta este necesară pentru desfășurarea activităților cotidiene, precum citit, condus sau recunoașterea persoanelor.
Boala are implicații serioase existând potențialul pericol de a afecta calitatea vieții și sănătatea emoțională a pacientului. Din acest motiv se recomandă realizarea controalelor medicale periodice, în special după vârsta de 40 de ani. În acest fel, există șanse de a fi descoperite primele semnele ale bolii și încetinite în procesul lor evolutiv.
Pacienții care au fost diagnosticați prea târziu cu degenerescență senilă au opțiunea să apeleze la serviciile terapeuților specializați în reabilitarea persoanelor cu vederea afectată.
Sursa foto: unsplash.com
Referințe:
https://www.aao.org/eye-health/diseases/amd-macular-degeneration
https://www.webmd.com/eye-health/macular-degeneration/age-related-macular-degeneration-overview
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dry-macular-degeneration/symptoms-causes/syc-20350375
https://www.webmd.com/eye-health/macular-degeneration/age-related-macular-degeneration-overview
https://www.macular.org/what-macular-degeneration
Dr. Andreea Ciubotaru este o personalitate in chirurgia oftalmologica romaneasca. Este specializata in operatii de cataracta, operatii de strabism si operatii oftalmologice in zona pleoapelor (ptoza, salazion, excizie tumori oculare, etc.). Este singurul medic chirurg oftalmolog din Romania care opereaza in regim privat cataracta congenitala folosind tehnica BIL, ce scade semnificativ riscul cataractei secundare in urma operatiei de cataracta congenitala.
