A- A+
Dezlipirea de retină este o afecțiune cu implicații severe. Dacă problema nu este identificată și tratată în timp util, pacientul poate suferi chiar pierderea vederii. Dezlipirea de retină reprezintă formarea unei fisuri între cele două foițe retiniene și anume: epiteliul pigmentar și neuroepiteliul. În zona de fisură se acumulează lichidul subretinian. Separarea retinei apare în contextul retragerii lichidului vitros al ochiului.
Odată cu retragerea lichidului, este deteriorată și retina. Când are loc această separare, celulele retinei se vor atrofia, fiind private de aportul de oxigen și sânge. Dezlipirea de retină poate provoca orbirea parțială sau completă, în funcție de mărimea suprafeței separată din retină.
Care sunt factorii care provoacă decolarea retinei? Ce mijloace de prevenire și de tratament există? Cum se manifestă afecțiunea și în ce măsură afectează calitatea vieții pacientului? Află toate aceste răspunsuri din acest articol.
Cuprins
Dezlipirea retinei poate fi unilaterală, dar se poate întâmpla și să afecteze ambii ochi. Ce este dezlipirea de retină? Dezlipirea retinei este o afecțiune care se dezvoltă preponderent pe fondul îmbătrânirii organismului. Riscul de boala începe să crească după 50-60 de ani. Desigur, factorul vârstei nu este singular în cazul acestei boli oftalmologice.
Dezlipirea de retină în cazul femeilor însărcinate poate să survină în urma unei complicații numită preeclampsie. Afecțiunea poate afecta ochii, conducând la separarea de retină cu toate simptomele obișnuite acestei afecțiuni oculare. Odată cu evoluția preeclampsiei, dezlipirea de retină progresează, dar încetează după naștere.
Retina este un țesut extrem de fin care învelește suprafața interioară a ochiului și care se înnoiește continuu. Astfel, oamenii au capacitatea de a capta zilnic mii de imagini, în mod distinct, fără ca acestea să se suprapună. Retina are o grosime de 0.5 mm și este formată din maculă și o zonă periferică ce ajută la vederea periferică.
În structura retiniană intră două tipuri de celule receptoare și anume: conuri și bastonașe. Acestea din urmă permit ochiului să distingă imaginile în condiții de semi-întuneric sau în medii cu grad mic de luminozitate. Conurile ajută ochiul să facă diferența între culori. Vederea periferică are o concentrație mai mare de bastonașe decât conuri. De aceea, zona periferică retiniană nu poate să capteze imaginile în detalii, dar oferă o vizibilitate sporită în zone întunecate.
Macula este formată preponderent din conuri. De aceea, rolul său este esențial în desfășurarea optimă a activităților care necesită atenție la detalii, precum cititul, șofatul, etc. De la conuri și bastonașe pornesc fibrele nervoase care alcătuiesc nervul optic, liantul dintre creier și globul ocular. Structura nervului optic este compusă din axionii celulelor ganglionare care se extind la creier. Vasele sangvine ale nervului optic vascularizează retina. Aceasta transmite informațiile către creier prin nervul optic și astfel se formează senzațiile vizuale.
Prin intermediul nervului optic, retina transmite către creier impulsuri neuronale. Cu alte cuvinte, când lumina atinge retina, se formează o imagine pe care celulele nervoase o transmit pe calea nervului optic către creier. Dacă retina este afectată, atunci acuitatea vizuală este slăbită.
Dezlipirea de retină este o afecțiune preponderentă la bătrâni și la miopi. De asemenea, pacienții care au o rudă cu această afecțiune sunt predispuși să experimenteze decolarea de retină. Separarea de retină poate rezulta în urma unor afecțiuni precum:
Diabetul poate fi una dintre cauzele frecvente care predispun persoanele la ruptura de retină. Persoanele cu diabet zaharat au retina afectată de vasele sangvine anormale din care se poate scurge lichidul vitros și țesutul cicatricial.
Dezlipirea de retină poate conduce la orbire dacă tratamentul lipsește sau este acordat tardiv. Medicul trebuie apelat de urgență, iar intervenția să aibă loc în primele 24-72 de ore, astfel încât să se salveze vederea. Timpul de reacție și locul în care s-a produs leziunea retinei influențează reușita operației. Se poate întâmpla ca separarea retiniană să atingă macula, leziune care afectează vederea, chiar dacă medicul a intervenit la timp.
Cum se manifestă dezlipirea de retină? Separarea retinei nu provoacă disconfort fizic sau durere. În schimb, dezlipirea de retină este anunțată de o serie de simptome comune, atât la copii, cât și la adulți.
Așadar, trebuie acordată atenție acestor forme de manifestare. Se recomandă programarea pentru efectuarea unei consultații oftalmologice adulți sau la copii (dezlipirea de retină apare la orice vârstă) dacă sunt incidente următoarele simptome:
Diagnosticarea dezlipirii de retină începe printr-un examen în detaliu. În cursul testului va fi evaluată vederea, aspectul ochilor, capacitatea de a distinge culorile, presiunea ochilor și circulația sângelui în retină. Medicul mai poate recomanda efectuarea unei ecografii a ochiului.
Procedura este efectuată cu biomicroscopul, oftalmoscopul și lupe speciale pentru evaluarea gradului de avansare și gravitate a leziunii retiniene.
Ecografia este extrem de utilă în cazurile în care mediile oculare nu sunt suficient de transparente pentru a permite diagnosticarea printr-o examinare simplă.
Dezlipirea de retină poate fi de tip rematogen, tracțional sau exudativ.
Deteriorarea retinei favorizează scurgerea lichidului subretinian în partea posterioară a retinei. Fluidul blochează conexiunea dintre retină și membrana care îi furnizează oxigen și nutrienți, fapt care conduce la slăbirea și desprinderea retinei.
Dezlipirea reumatogenă se manifestă prin următoarele simptome: scăderea capacității ochiului de captare a detaliilor sau senzația de ,,perdea neagră’’ sau întunecarea parțială a vederii. Aceste simptome sunt consecința desprinderii retinei de epiteliul pigmentar, proces prin care este micșorată luminozitatea.
Aici se impune o intervenție de urgență. Cu cât trece mai mult timp, cu atât crește riscul ca reaplicarea retinei să nu mai poată fi posibilă din cauza formării unor membrane subretiniene și a celor fibroase în vitros.
Aceasta are loc pe fondul unei rigidizări a țesutului cicatricial a retinei care în final provoacă ruptura de suprafața posterioară a ochiului.
Aceasta are loc pe fondul unei acumulări de lichid subretinian din cauza afecțiunilor vasculare sau a tumorilor. Cauza concretă se poate stabili cu ajutorul ecografiei.
Operațiile pentru repararea retinei dezlipite sunt de mai multe tipuri. Intervenția chirurgicală potrivită va rămâne la aprecierea specialistului care va lua în calcul gradul de gravitate la care a ajuns boala.
Chirurgia cu laser reprezintă procedura prin care un fascicul de laser pătrunde prin pupilă și arde zona din jurul retinei. În acest fel se creează cicatrici care fixează retina la țesutul subiacent.
În primă fază, ochiul trebuie amorțit prin administrarea unui anestezic special. Ulterior, cu ajutorul unei sonde, medicul îngheață suprafața exterioară a ochiului. În urma procedurii, retina va fi prinsă de peretele ocular.
Rolul bulelor este acela de a lipi retina de perete ocular. Bulele împing retina pentru ca fluidele să nu se mai acumuleze în spatele retinei.
Intervenția elimină vitrosul și țesuturile de pe retină. Fixarea și aplatizarea retinei de membrana vasculară vor fi apoi posibile prin injectarea cu ulei de silicon în spațiul vitros. Injectarea cu ulei de silicon este necesară în cazuri severe în care lipirea fermă a retinei de peretele ocular nu a reușit prin alte mijloace. Însă, îndepărtarea uleiului de silicon presupune o altă intervenție chirurgicală, pentru care trebuie să se aștepte câteva săptămâni de la prima operație. Injectarea cu gaz sau apă sunt procedurile la care se recurge de obicei când afecțiunea se află în stadiu incipient.
În cele mai multe cazuri, dezlipirile de retina se pot trata printr-o singură procedură. Dacă sunt diagnosticate din timp, majoritatea dezlipirilor de retină pot fi reparate cu succes. În alte cazuri sau dacă s-a intervenit prea târziu, specialistul poate considera ca fiind necesare proceduri multiple. Dacă macula nu a fost deteriorată, atunci cresc șansele ca pacientului să-i fie salvată vederea. Dacă macula a fost afectată, acuitatea scade până aproape de orbire.
Dezlipirile de retină pot îmbina tratamente convenționale cu remedii naturiste pentru o vindecare accelerată. De exemplu, ca tratamente naturiste pot fi utilizate plante precum mușețelul pentru efect antiinflamator, murele care optimizează circulația sangvină a retinei sau pycnogenol, un antioxidant puternic.
În ce constă etapa de recuperare după operația de dezlipire de retină?
Imediat după intervenție, pacientul poate pleca acasă. Va menține ochiul pansat până a doua zi, când medicul va verifica starea ochiului și îi va oferi sfaturi privitoare la modul corect în care trebuie îngrijit.
Ochiul vulnerabil trebuie curățat cu apă fiartă și răcită sau cu ser special. După ce au fost scoase bandajele de la ochi, medicul va prescrie un tratament care trebuie urmat timp de 45 de zile. După realizarea operației pentru dezlipirea de retină, în majoritatea cazurilor ochii sunt umflați, roșii, sensibili pentru câteva zile. Toate acestea vor fi însoțite de o senzație de durere la nivelul ochilor și vedere neclară.
Timpul necesar pentru vindecare completă variază între 2-4 săptămâni. Trebuie evitate piscinele sau orice alte locuri în care există riscul să intre apă în ochiul operat. De asemenea este interzis efortul fizic sau frecarea ochiului respectiv. Purtarea ochelarilor de soare este esențială pentru protejarea ochiului slăbit. Medicul poate recomanda pacientului să acopere ochiul cu un plasture timp de câteva zile.
Ce complicații pot să apară după operația de dezlipire a retinei? Efectuarea operației poate fi însoțită de câteva potențiale complicații:
Este important ca pacientul să știe că timpul de refacere post-operator are o durată mai lungă decât alte intervenții oculare. De asemenea, redobândirea acuității vizuale poate fi un proces de lungă durată, deoarece totul depinde de gravitatea și vechimea afecțiunii.
Riscul de recidivă poate să existe chiar dacă operația a fost un succes. Din păcate, acest pericol nu poate fi anticipat de medic în toate cazurile sau la toți pacienții. Dacă dezlipirea de retină a recidivat, atunci se va recurge la o intervenție chirurgicală nouă și cu grad de complexitate mai mare decât prima dată.
Datorită tehnologiilor de ultimă oră, cazurile de dezlipire de retină se pot trata fără probleme în aproape 90% din cazuri. Evident, succesul operației este direct proporțional cu starea maculei. De aceea este important să se intervină înainte ca macula să fie deteriorată. Consultul oftalmologic trebuie respectat anual sau chiar mai des în cazul pacienților care deja au afecțiuni oculare sau sunt predispuși la separarea retinei. Este indicat să se consulte de urgență medicul dacă se sesizează cel puțin unul dintre indiciile tipice dezlipirii de retină.
Sursa foto: unsplash.com
Referințe:
Dr. Andreea Ciubotaru este o personalitate in chirurgia oftalmologica romaneasca. Este specializata in operatii de cataracta, operatii de strabism si operatii oftalmologice in zona pleoapelor (ptoza, salazion, excizie tumori oculare, etc.). Este singurul medic chirurg oftalmolog din Romania care opereaza in regim privat cataracta congenitala folosind tehnica BIL, ce scade semnificativ riscul cataractei secundare in urma operatiei de cataracta congenitala.
