A- A+
Episclerita este o afecțiune inflamatorie, relativ comună, care se manifestă prin pete de roșeață formate la nivelul ochilor. Afecțiunea atacă țesutul episcleral, independent de infecții bacteriene oculare. Cauzele sunt necunoscute, însă, peste 33% dintre cazurile de episclerită sunt asociate bolilor sistemice.
Simptomele acestei afecțiuni oculare sunt similare conjunctivitei. Cu toate acestea, episclerita nu prezintă secreții de culoare albă. Cea mai vizată categorie de pacienți sunt cei care suferă de boli autoimune. Boala se manifestă identic, atât la pacienții adulți, cât și la copii.
Cuprins
Structura oculară include aproximativ 2 milioane de elemente, ochiul fiind cel mai complex organ uman, imediat după creier. Afecțiunile oculare pot afecta globul ocular, nervul optic, conjunctiva, mușchii sau pleoapele.
Episclerita se identifică printr-un disconfort ocular precum durerea, senzație de corp străin, înroșirea ochiului și uneori, vedere difuză. Roșeața se manifestă pe o zonă restrânsă. Nuanța poate varia de la roșu aprins la tonuri închise, albăstrii.
Acuitatea vizuală nu are de suferit în timpul perioadelor de episclerită. În schimb, formarea petelor roșii mai poate fi însoțită de fotosensibilitate, lăcrimare abundentă, senzație de înțepătură sau arsură.
Episclerita oculară este de două tipuri: simplă și nodulară. Episclerita simplă este forma comună, frecvent întâlnită la majoritatea pacienților. Boala poate afecta ochiul doar parțial. Alteori, roșeața se extinde cuprinzând întreaga suprafață a ochiului. Episclerita nodulară este dureroasă, comparativ cu forma primară. Episoadele dureroase au o durată mai lungă.
Episclerita este mai rar întâlnită la copii. Chiar și așa, se impune o consultație oftalmologică la copii în eventualitatea disconfortului ocular sau la apariția petelor roșii. Adulții cu vârsta peste 40 de ani sunt categoria predispusă bolilor sistemice. Statistic, femeile trecute de această vârstă riscă de două ori mai mult să sufere de această inflamație, comparativ cu segmentul bărbaților.
Din fericire, episclerita se numără printre acele afecțiuni care se vindecă de la sine, independent de tratament. În cazurile în care disconfortul ocular afectează viața pacientului, acesta poate folosi comprese sau lacrimi artificiale refrigerate. Lipsa tratamentului corespunzător stadiului în care se află boala, expune pacientul riscului de operație oftalmologică.
În ceea ce privește tratamentul, medicul apelează în primă fază la un consult de specialitate. Zona afectată va fi evaluată cu ajutorul biomicroscopului. Dacă în urma examenului clinic medicul constată asocierea episcleritei cu alte boli, atunci pacientul va fi supus unor analize de sânge și radiografii.
Ulterior, prescrierea tratamentului se face în funcție de forma bolii. Episclerita simplă se poate vindeca prin tratament în maxim 20 de zile. În cazul episoadelor prelungite sau recidivate, medicul poate indica utilizarea antiinflamatoarelor steroidiene sau nesteroidiene. Vindecarea afecțiunii nu cicatrizează zona. Pentru cazurile în care pacientul nu răspunde la tratament, atunci medicul poate proceda la biopsia de țesut.
Episclerita: riscuri de recidivă și eventuale efecte secundare
Episclerita asociată bolilor sistemice este predispusă la recidivă. Chiar și în această ipoteză, vestea bună e aceea că, efectele secundare sunt practic inexistente.
În concluzie, episclerita poate părea în primă fază îngrijorătoare. Cu toate acestea, la majoritatea pacienților, boala se vindecă în câteva săptămâni, fără consecințe. De asemenea, procesul de vindecare poate fi accelerat pe baza anumitor soluții terapeutice.
Episclerita este afecțiunea oculară care atacă unul dintre ochi sau, în alte cazuri, se poate extinde și la celălalt. Adesea, această boală este confundată ușor cu sclerita sau conjunctivita. În ciuda anumitor similitudini între acestea, câteva diferențe semnificative tot există.
Episclerita nodulară poate fi identificată prin prezența petelor de roșeață care progresează pe suprafața ochiului în cursul a 2-3 zile. Episoadele au o durată mai lungă până la vindecare, comparativ cu episclerita în formă simplă. În urma examenului biomicroscopic, medicul identifică existența unui nodul episcleral de culoare roșie. În lipsa aplicării tratamentului corespunzător, boala poate degenera în uveită anterioară sau sclerită.
Episclerita nodulară evoluează în majoritatea cazurilor acaparând ambii ochi. De asemenea, episoadele variază, alternând cu remisiuni. De exemplu, episclerita severă începe să se retragă, pentru ca ulterior, procesul să revină dar de data asta pe segmente oculare noi. În unele cazuri, medicul poate recomanda o operație oftalmologică.
Cauzele care favorizează episclerita sunt practic inexistente. Aparent, această boală inflamatorie se dezvoltă în urma unor factori încă necunoscuți chiar și pentru medicina modernă. Un lucru care poate fi afirmat cu certitudine este acela că, boala este asociată cu afecțiunile sistemice sau infecțioase. În consecință, episclerita poate avea la bază următoarele cauze:
De asemenea, traumatismele sau corpurile străine accidentale favorizează episclerita. Mai mult, această afecțiune este frecvent prezentă în sindromul ochilor uscați.
Episclerita poate fi diagnosticată în urma examenului biomicroscopic. Doar așa poate fi evaluată hiperemia oculară și pot fi determinate cauze clare care să excludă alte posibile cauze asociate roșeții oculare.
Dacă boala se află într-un stadiu avansat, atunci se procedează la următoarele evaluări: boală Lyme, hemoleucogramă, anti-neutrophil cytoplasmic antibody (ANCA), proteina C reactivă, acid uric, serologie sifilis,, anticorpi antifosfolipidici, radiografie toracică, factor reumatoid, anticorpi antinucleari (ANA), radiografie sacroiliace, VSH, enzima de conversie a angiotensinei.
Ochii roșii pot fi semnalul de alarmă pentru o marjă largă de afecțiuni. De la episclerită, conjunctivită și până la alte boli oculare, ochii roșii sunt un indiciu comun acestora. Roșeața la nivelul ochilor este adesea neglijată de către majoritatea persoanelor. Acest lucru se întâmplă deoarece pacienții dau vina pe oboseală sau programul prelungit în fața ecranelor. Cu toate acestea, medicii recomandă o serie de sfaturi din categoria „așa NU’’ atunci când vă confruntați cu episoadele de roșeață oculară. Așadar, ce este bine să NU faceți atunci când ochii sunt inflamați?
Sindromul ochilor roșii: când NU există motive de îngrijorare?
Dacă ochiul prezintă strict roșeață în afara senzațiilor de durere, atunci nu sunt semnale de alarmă. Este posibil ca ochiul să fie afectat de oboseală, somn deficitar, folosirea excesivă a ecranelor, etc. În aceste situații se recomandă respectarea unui program de somn. De asemenea, ar fi indicată și o pauză de câteva zile de la purtarea lentilelor de contact. Dacă nici după un somn de 8 ore, ochiul nu dă semne că-și revine, atunci se impun consultații oftalmologice de urgență.
Măsuri adjuvante până la următorul consult oftalmologic
Cel mult, până la viitorul consult medical, se pot solicita sfaturi referitoare la administrarea de lacrimi artificiale, șervețele oculare de unică folosință sau aplicarea patch-urilor. Farmaciștii pot fi de ajutor cu astfel de sfaturi sau chiar cu date de contact ale cabinetelor oftalmologice din zonă. Lacrimile artificiale curăță suprafața oculară și uneori, pot chiar să aibă efecte anti-inflamatorii, de calmare și fără efecte secundare.
Biomicroscopul, aparatul de examinare și diagnosticare a bolilor oculare inflamatorii
Bolile asociate sindromului numit „ochiul roșu” se manifestă similar. Așadar, diagnosticul corect se poate pune doar în urma utilizării biomicroscopului. Acest aparat de examinare poate stabili eventualele infecții, traumatisme, cataracte, dezlipiri de retină, glaucom sau tromboză de venă.
Tot la biomicroscop, medicul analizează structurile oculare, măsura în care acestea au fost afectate de boală, etc. De exemplu, biomicroscopul oferă posibilitatea de identificare a corpilor străini, evaluarea iritațiilor sau a eroziunilor.
Fie că există simptome de episclerită, conjunctivită, fie că semnalele indică prezența altei boli oculare, în orice caz „ochiul roșu” trebuie tratat într-un cabinet de specialitate. A se evita tratamentele improvizate, în lipsa prescripțiilor date de medici. De asemenea, trebuie respectate dozele recomandate de medic, precum și respectarea în mod regulat a controalelor medicale în măsura în care medicul consideră această rutină ca fiind necesară.
Surse foto: pixabay.com
Referințe:
https://www.healthline.com/health/episcleritis#treatment
https://www.reviewofoptometry.com/article/ro1117-a-red-eye-scleritis-or-episcleritis
https://www.webmd.com/eye-health/what-is-episcleritis
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/episcleritis
https://bjo.bmj.com/content/bjophthalmol/60/3/163.full.pdf
Dr. Andreea Ciubotaru este o personalitate in chirurgia oftalmologica romaneasca. Este specializata in operatii de cataracta, operatii de strabism si operatii oftalmologice in zona pleoapelor (ptoza, salazion, excizie tumori oculare, etc.). Este singurul medic chirurg oftalmolog din Romania care opereaza in regim privat cataracta congenitala folosind tehnica BIL, ce scade semnificativ riscul cataractei secundare in urma operatiei de cataracta congenitala.
