A- A+
Infecțiile oculare sunt printre cele mai des răspândite tipuri de infecții, deoarece ochii sunt organe de simț foarte sensibile. Grija față de ei trebuie să fie foarte mare. În caz contrar, pot apărea ușor diverse iritații sau afecțiuni mai serioase care creează un disconfort mare manifestat prin înroșire, mâncărimi, dureri, umflături etc. Chiar dacă există tratament și se găsesc soluții pentru fiecare dintre afecțiunile care pot apărea, recomandarea medicilor este aceea de a păstra o igienă riguroasă a ochilor. Acest lucru previne dezvoltarea virusurilor și a bacteriilor ce pot afecta calitatea vizuală. Mai mult, nu ezita să mergi la oftalmolog și să-i faci și copilului un consult oftalmologic pentru copii. Sănătatea ochilor voștri este foarte importantă.
Herpesul ocular face parte din categoria acestor afecțiuni. Este des întâlnită, mai ales după vârsta de 30 de ani, când sistemul imunitar începe să nu mai fie atât de stabil și are nevoie să fie întreținut mai bine. Cum să recunoști semnele acestui herpes ocular, cum să-l previi sau să-l tratezi urmează să afli în acest articol.
Cuprins
Herpesul ocular este o afecțiune la ochi ce se dezvoltă în urma contactului cu virusul Herpes Simplex (HSV). Acesta poate fi de tip 1 sau 2.
Virusul Herpes Simplex este un virus herpetic uman care este responsabil pentru infecții sistemice precum: herpesul orolabial, foliculita herpetică, herpesul oral și ocular, encefalita herpetică și eczema herpetică. Afectarea oculară poate fi prezentă în urma unei infecții primare sau recurente ce a declanșat o boală. La nivelul ochilor, afecțiunea se poate întinde pe toate țesuturile oculare:
Deși aceste infecții oculare sunt, de obicei, cauzate de HSV tipul 1, ele pot apărea, în unele cazuri, și din cauza infecției cu virusul HSV de tip 2 (în special în ceea ce privește keratita).
Conform studiilor din domeniul medicinei, incidența medie cu care apare această afecțiune este de 8,4 la 100.000 de persoane într-un an. În ceea ce privește nivelul global, herpesul ocular apare la 149 de oamenii din 100.000. Acum 40 – 50 de ani, însă, incidența era mult mai mare: 20.000 de cazuri noi anual. Conform specialiștilor, acesta apare mai des în lunile de iarnă. Atunci sunt mai dese interacțiunile între oameni.
Posibilitatea de a contacta HSV și a dezvolta herpes ocular este la fel de mare atât în cazul femeilor, cât și în cel al bărbaților. Cu toate acestea, persoanele aflate în perioada vârstei de mijloc (aproximativ 37 – 38 + ani) sunt mai expuse la a dezvolta cel puțin o dată (sau de mai multe ori) herpes ocular. Pe de altă parte, riscul de a contacta un alt tip de virus herpetic ce dezvoltă alte categorii de herpes este mult mai mare decât în cazul virusului HSV ce duce la herpes ocular.
În ultimii ani s-a observat o tendință în creștere, în ceea ce privește herpesul ocular, la adulții tineri (20 + ani). S-a demonstrat faptul că aceștia nu dezvoltă anticorpi pentru acest virus. Ca o primă manifestare a virusului HSV în organismul adulților tineri se poate vorbi despre herpesul ocular. În urma studiilor, un număr mai mic de 50% dintre participanți au prezentat antecedente non oculare ale virusurilor herpetice înainte de apariția herpesului ocular.
În funcție de țesutul afectat, herpesul la ochi se manifestă diferit. Cu toate acestea, primele simptome ce apar sunt:
Manifestări:
Uneori, virusul herpetic se manifestă sub forma blefaroconjunctivitei. Apar niște leziuni cu vezicule la nivelul pleoapelor sau la nivelul conjunctivei. Netratată, aceasta poate duce la keratită. Diagnosticul clinic pentru blefaroconjunctivită poate fi dificil. Asta deoarece blefarita cauzată de HSV este o afecțiune mai rară, iar conjunctivita foliculară poate apărea și fără leziuni ale pleoapelor, ceea ce duce cu gândul la alte cauze pentru care apare conjunctivita cronică.
Leziunile veziculare pot reprezenta și o eczemă herpetică sau o erupție variceliformă de tip Kaposi. Acestea reprezintă, totodată, urgențe dermatologice care pot evolua spre encefalită virală cauzată de HSV dacă nu sunt recunoscute și tratate imediat.
Aceasta se manifestă prin ulcerații la nivelul corneei, celulele epiteliale fiind umflate și colorate cu o anumită substanță denumită fluoresceină. Pe măsură ce are loc procesul de vindecare, fluoresceina dispare. Ulcerele de dimensiuni mari se vindecă greu și lent. Ulcerele dezvoltate la nivel periferic sunt, de obicei, mult mai tare inflamate, dar există soluții de vindecare. Aceste manifestări ulceroase ale keratitei epiteliale HSV pot conduce la degenerarea nervilor corneeni, la keratita stromală (dacă nu sunt tratate la timp), urmând ca în procesul de vindecare să se cicatrizeze.
Keratita stromală poate apărea ca primă afecțiune în urma contactării virusului HSV, dar poate fi și o complicație apărută din cauza netratării la timp a keratitei epiteliale. Se manifestă prin inflamații la nivelul corneei (inflamație stromală) recurentă sau cronică din cauza antigenelor virale cu care se intră în contact (în urma contactării virusului HSV).
Aceste inflamații, provenite în urma leziunilor suferite la nivelul corneei, pot fi unifocale (pornesc dintr-un singur loc) sau multifocale (au mai multe puncte din care pornesc). De asemenea, pot apărea edeme, corneea se poate subția, iar vascularizarea nu se mai produce în mod normal. Fără tratament, afecțiunea se poate dezvolta și poate provoca cicatrici stromale (adică la nivelul corneei) ce vor afecta în mod semnificativ văzul. Keratita stromală datorată HSV urmează, în general, un curs cronic: inflamație de grad scăzut, apoi perioade de liniște, apoi izbucniri intermitente și tot așa.
Retinita este o afecțiune ce poate avea două forme: necroză retiniană acută – cea mai frecventă dintre cele două forme – și necroză retiniană externă progresivă. De obicei se datorează altui tip de virus herpetic, dar uneori se formează și în cazul transmiterii virusului HSV.
Necroza retiniană acută vine adesea cu pierderea unilaterală a vederii, fotofobie – sensibilitate crescută la lumina puternică – și dureri puternice. Cu toate acestea, o treime dintre pacienți dezvoltă boala bilateral, adică la ambii ochi. Caracteristicile clinice includ unul sau mai multe focare de retinită necrozantă, inflamație intensă, vasculită ocluzivă, îngustarea arterelor și neuropatie optică.
Herpesul ocular este o afecțiune cu o prevalență destul de ridicată. Principala cauză este contactarea virusului herpetic HSV. Alte cauze pot fi:
În funcție de manifestările și tipul afecțiunilor provocate de acest virus herpetic, tratamentul este personalizat.
Administrarea tratamentului se face în funcție de tipul herpesului ocular:
Tratamentul chirurgical poate fi necesar pentru a trata complicațiile care decurg din keratita HSV. De exemplu, keratoplastia tectonică este o opțiune pentru a rezolva subțierea corneei. Cicatricile corneene care afectează semnificativ văzul pot fi rezolvate cu keratoplastie lamelară anterioară sau keratoplastie penetrantă.
De obicei, herpesul ocular nu ajunge la complicații, deoarece la primele semne de roșire și dureri, oamenii apelează la medic și atunci primesc tratament corespunzător. Rareori, însă, există o posibilitate de a apărea anumite complicații.
Deși tratată, este posibil ca infecția să devină recurentă. Majoritatea persoanelor trec prin mai multe episoade de infecție cu virusul HSV pe parcursul unui an.
Nu există soluții clare și specifice prin care să previi apariția herpesului ocular, însă cu siguranță sunt câteva lucruri pe care le poți face pentru a fi în siguranță. În primul rând, mergi la un consult oftalmologic pentru adulți cel puțin o dată pe an. Analizele și consulturile recurente, de rutină, te pot ajuta cel mai mult să previi sau să identifici din timp o afecțiune.
În concluzie, herpesul ocular este o afecțiune ce apare des, sub diferite forme, se poate ține sub control și vindeca fără probleme. Sunt foarte rare cazurile în care se ajunge la complicații de la acesta. În majoritatea situațiilor, oamenii se confruntă cu blefaroconjunctivită. Aceasta este cea mai puțin gravă formă de herpes ocular. Deși termenul de herpes ocular poate părea înfricoșător la o primă vedere, este o afecțiune normală și se poate gestiona atât timp cât se pune un diagnostic corect și se urmează un plan de tratament adecvat. Cel mai adesea, nu necesită un tratament amplu și poate fi rezolvat în mod eficient. Este, mai degrabă, „o pacoste” din cauza disconfortului la nivelul vederii, decât o afecțiune incurabilă și debilitantă.
Sursa foto: pexels.com, freepik.com, pixabay.com
Surse bibliografice:
Dr. Andreea Ciubotaru este o personalitate in chirurgia oftalmologica romaneasca. Este specializata in operatii de cataracta, operatii de strabism si operatii oftalmologice in zona pleoapelor (ptoza, salazion, excizie tumori oculare, etc.). Este singurul medic chirurg oftalmolog din Romania care opereaza in regim privat cataracta congenitala folosind tehnica BIL, ce scade semnificativ riscul cataractei secundare in urma operatiei de cataracta congenitala.
