A- A+
Keratoconjunctivita este o inflamație severă a corneei și a conjunctivei. Mai exact, această afecțiune generează conjunctivita și keratita, având consecințe negative majore la nivel ocular. Simptomele bolii sunt numeroase și sunt influențate de fiecare tip al afecțiunii, plus de alți factori externi. Semnele keratoconjunctivitei pot interfera cu activitățile cotidiene și pot îngreuna acțiuni obișnuite, precum condusul mașinii sau cititul.
Cuprins
Keratoconjunctivita se manifestă în majoritatea cazurilor prin instalarea roșeții, prin hiperlacrimație, prin dilatarea ganglionilor limfatici și lista simptomelor poate continua. În cazul keratoconjunctivitei acute, simptomele frecvente sunt inflamația suprafeței ochilor și a mucoasei pleoapelor. Există mai multe tipuri de keratoconjunctivită și anume:
Aceasta reprezintă cea mai comună formă a bolii și este preponderent întâlnită în rândul persoanelor trecute de vârsta mijlocie.
Lacrimile sunt formate din minerale, aminoacizi, zaharuri și grăsimi. Pe măsură ce clipim, aceste elemente sunt răspândite pe toată suprafața ochilor. Filmul lacrimal este format din stratul extern care previne evaporarea lichidului intraocular și scurgerea lacrimilor. Al doilea strat component este cel apos care alimentează epiteliul cornean cu oxigen, nutrienți, curăță ochiul de impurități și microorganisme. Cel de-al treilea strat, adică cel intern este produs de foița mucoasă și are drept rol distribuirea uniformă a filmului lacrimal.
Keratoconjunctivita uscată sau sicca este provocată de prezența unor filamente din celule rupte din cornee. Afecțiunea poate conduce la ulcerația corneei cu risc de perforație și infecție. Keratoconjunctivita sicca este o problemă care apare în majoritatea cazurilor la persoanele trecute de 50 de ani.
În cazuri rare, afecțiunea se instalează în mod independent de alte patologii, iar în aceste situații de excepție medicul prescrie tratamentul corespunzător cauzei care favorizează problema oculară. Pentru simptome ușoare se prescriu lacrimile artificiale, iar pentru cazuri severe se procedează la intervenții chirurgicale sau este recomandată medicația locală
Acest tip de inflamație este generată de un .Adenovirus și se și se manifestă prin roșeață, lacrimație abundentă și inflamații ale ganglionilor limfatici preauriculari. Această formă de keratoconjunctivită este semnalată în primul rând prin apariția unor noduli mici, rotunzi și de culoare deschisă localizați sub cornee. Nodulii se pot vindeca de la sine, pe parcursul câtorva luni sau ani. Vindecarea lor se desfășoară într-un ritm lent, dar de obicei ochiul nu este marcat de sechele.
Această inflamație apare primăvara și este frecventă în rândul persoanelor alergice la praf sau polen. Afecțiunea poate fi recunoscută după următoarele semne: fotofobie severă, secreție de mucus, prurit intens, lăcrimare, senzație de corp străin, senzație de mâncărime sau arsură la ochi, pete de roșeață.
Keratoconjunctivita vernală este frecventă în rândul bărbaților tineri, precum și la persoanele diagnosticate cu astm sau eczeme.
Keratoconjunctivita sicca, sindromul ochiului uscat sau xeroftalmia reprezintă o afecțiune cauzată fie de evaporarea lacrimală prea rapidă, fie de scăderea glandelor lacrimale. Afecțiunea este semnalată de senzația ochilor uscați, sensibilitate la lumină sau mâncărimi locale.
Keratoconjunctivita uscată este de două tipuri:
Keratoconjunctivita sicca poate fi recunoscută după următoarele semnalmente:
Aceste simptome se pot amplifica în medii cu vânt, praf, fum sau unde există aer condiționat. În schimb, disconfortul este atenuat la contactul cu mediile reci și umede.
Cauzele keratoconjunctivitei sicca sunt de natură diferită. Boala poate fi generată de sindromul Sjögren. Această afecțiune autoimună se poate extinde de la ochi către cavitatea bucală, provocând inflamații ale țesuturilor din această zonă. De asemenea, keratoconjunctivita sicca se poate dezvolta și pe fondul conjunctivitei alergice, provocată de contactul cu praful, polenul sau din cauza utilizării lentilelor de contact. Printre cauzele acestui tip de keratoconjunctivită se mai numără și blefarita, poliartrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic sau probleme la nivelul glandei lacrimale.
Alte cauze frecvente care conduc la sindromul ochilor uscați sunt următoarele:
Pentru un diagnostic corect este necesară programarea unei vizite la medicul de familie. În funcție de examinarea efectuată de acesta, se pot impune consultații oftalmologice pentru adulți cu scopul de a depista cauza afecțiunii.
Diagnosticul este stabilit de către medicul oftalmolog care va recurge la o serie de investigații precum:
Fluoresceina se instalează înaintea analgezicelor locale în fundul de sac conjunctival inferior. Cu ajutorul lămpii cu fantă și filtru albastru se analizează filmul lacrimal pentru depistarea zonelor uscate de pe cornee.
Acest test evaluează cantitatea lacrimilor prin plasarea unui filtru de hârtie la nivelul pleoapei inferioare.
În ceea ce privește keratoconjunctivita uscată nu există un tratament corespunzător de vindecare a simptomelor. În schimb, medicul poate recomanda lacrimi artificiale pentru stimularea secreției lacrimale fiziologice, picături cu ciclosporină care diminuează disconfortul ochilor uscați și blocarea ductului lacrimal. Aceste soluții nu au rol curativ, ci mai precis de încetinire a progresiei afecțiunii.
Producția excesivă a secrețiilor glandelor lacrimale poate fi normalizată cu ajutorul contraceptivelor orale, a antihistaminicelor sau a medicamentelor beta blocante.
Cum poate fi prevenită keratoconjunctivita uscată? Există câteva metode la îndemână prin care elimini simptomele asociate afecțiunii. De exemplu, se recomandă folosirea dezumidificatoarelor pentru aer. De asemenea este indicat să se evite utilizarea ventilatoarelor sau a aparatelor de aer condiționat.
Specialiștii încurajează renunțarea la fumat activ, precum și evitarea mediilor în care se fumează și ochii pot fi afectați de fumatul pasiv. Este necesară purtarea ochelarilor de protecție atunci când petreci timp îndelungat la calculator sau în fața altor tipuri de ecrane digitale. Se recomandă ca o dată la 30 de minute să muți privirea de la ecrane către altă direcție să o menții focusată într-un anumit punct pentru 10 secunde.
La fel de utilă este și metoda prin care în timpul pauzelor închizi ochii intens pentru a susține extinderea filmului lacrimal pe întreaga suprafață a ochilor. Utilizează lacrimi artificiale pentru a menține suprafața oculară permanent hidratată. Pentru a reduce evaporarea lacrimilor, fă pauze periodice și închide ochii la diverse intervale de timp, mai ales atunci când te afli în spații cu ventilatoare sau în medii cu temperaturi extreme.
Keratoconjunctivita epidemică poate fi identificată în funcție de cel puțin unul dintre următoarele simptome:
Tratamentele pentru keratoconjunctivită diferă în funcție de tipul afecțiunii. Cele mai comune soluții curative sunt picăturile de ochi pe bază de corticosteroizi, picături analgezice sau comprese reci pe ochi.
Unguentele sunt de asemenea o soluție încurajată de către medici. Efectele au o durată mai lungă decât lacrimile artificiale, dar utilizarea lor este recomandată pe timpul nopții, deoarece au ca efect secundar încețoșarea vederii.
Majoritatea pacienților cu simptome ușoare ale keratoconjunctivitei sicca au depășit problemele oculare cu ajutorul lubrifiantelor oftalmologice. Este importantă respectarea tratamentului corespunzător pentru atenuarea simptomelor, astfel încât problema oculară să nu influențeze negativ activitățile cotidiene. Simptomele moderate scad riscul pierderii ireversibile a vederii. Persoanele diagnosticate cu simptome severe pot suferi eroziuni ale corneei, ulcerații și chiar vederea compromisă definitiv, dacă boala nu este depistată și tratată în timp util. Pacienții cu sindromul Sjogren au în cele mai multe cazuri nevoie de intervenție chirurgicală.
Intervențiile chirurgicale pentru persoanele diagnosticate cu keratoconjunctivită sicca diferă în funcție de patologie și pot include:
Keratoconjunctivita virală este o problemă oculară frecventă și totodată, foarte contagioasă. Afecțiunea are la bază existența unor virusuri cu care persoana bolnavă intră în contact prin diferite căi. Fie se află la distanță mică față de o altă persoană care strănută ori tușește, fie există o infecție virală de tract respirator superior. De exemplu, atunci când bolnavul este răcit ori alergic și își suflă nasul, virusul poate ajunge la nivelul conjunctivei.
Simptomele keratoconjunctivitei virale sunt următoarele:
Boala se vindecă în majoritatea cazurilor în cel mult o lună, fără consecințe severe. În situații rare pot să apară membrane conjunctivale care provoacă cicatrici locale.
Afecțiunea este diagnosticată de medicul oftalmolog care, în funcție de rezultatul investigațiilor efectuate poate prescrie următoarele forme de tratament:
Fiind o boală extrem de contagioasă sunt indicate măsuri preventive:
Keratoconjunctivita este o problemă de sănătate care, în cazuri rare, apare de la sine. Așadar este indicat consultul oftalmologic periodic odată cu vârsta de 50 de ani. Identificarea timpurie și corectă a cauzei permite aplicarea rapidă a tratamentului adecvat pentru salvarea sănătății ochilor. De asemenea, precauția în privința condițiilor de mediu, de muncă și a igienei oculare sunt reguli vitale în cazul pacienților bolnavi.
Sursa foto: unsplash.com
Referințe:
https://patient.info/doctor/dry-eyes-pro
https://emedicine.medscape.com/article/1210417-overview
https://patient.info/eye-care/eye-problems/dry-eyes
https://www.nhs.uk/conditions/dry-eyes/
Dr. Andreea Ciubotaru este o personalitate in chirurgia oftalmologica romaneasca. Este specializata in operatii de cataracta, operatii de strabism si operatii oftalmologice in zona pleoapelor (ptoza, salazion, excizie tumori oculare, etc.). Este singurul medic chirurg oftalmolog din Romania care opereaza in regim privat cataracta congenitala folosind tehnica BIL, ce scade semnificativ riscul cataractei secundare in urma operatiei de cataracta congenitala.
