×

Spitalul de Oftalmologie Infosan este deschis pentru consultații si operatii, zilnic (luni-vineri) între orele 09.00-17.30.

Se respectă toate măsurile epidemiologice pentru prevenirea răspândirii infecțiilor.

A- A+

Lacrimile sugarului

Dr. Andreea Ciubotaru – medic primar oftalmolog

Secreția lacrimală în cantitate redusă există încă de la naștere. În lipsa ei, corneea nou-născuților ar suferi leziuni. Aceasta s-ar usca și ar apare în timp cheratita neurotrofică, o afecțiune extrem de greu de tratat.

Nou-născuții „plâng fără lacrimi” si cercetătorii nu știu exact de ce. Se presupune că plânsul fără lacrimi al nou-născuților este pricinuit de unele conexiuni neuronale imature la această vârstă fragedă. Sugarii nu sunt capabili de producerea lacrimilor abundente.

Dacă ochii nu sunt roșii, nu vă panicați!

Dar, pe măsură ce copilașul crește, cantitatea lacrimilor se mărește. Părinții sesizează apariția lacrimilor abia după 3-4 săptămâni de viață, uneori chiar la 3-4 luni. Însă, pănă atunci, părinții se sperie că micuții lor nu au lacrimi. Însă, dacă ochii nu sunt roșii – nu apare hiperemie conjunctivală – nu vă speriați!

Faptul că sugarii plâng fără lacrimi ne arata nouă, medicilor, că drenajul lacrimilor prin canalul lacrimonazal este foarte bun. În caz contrar apare obstrucția de canal lacrimonazal, care trebuie tratată prin masaj sistematic al sacului lacrimonazal.

Insuficiența secreției lacrimale apare la adulți, mai ales în contextul modificărilor hormonale. Sau dacă există unele boli autoimune, așa cum sunt lupusul eritematos sistemic, sindromul Sjogren, poliartrita reumatoida, etc. Sau principala vinovată poate fi blefarita – inflamație a marginii libere a pleoapelor – o problemă severă dacă nu este tratată.

La copii, aceste boli autoimune inflamatorii cronice apar extrem de rar, de aceea modificări ale ochiului uscat le întâlnim rar în practica medicală.

Totuși cheratita neurotrofică și ulcerul cornean, dar și alte modificări minore prezente în cadrul sindromului de ochi uscat pot fi întâlnite în sfera padiatrică, și nu numai în bolile de tesut conjunctiv.

Așa cum este cazul dermatomiozitei juvenile, lupusului eritematos sistemic, sclerozei sistemice. Sau în alte boli genetice care afectează epiteliul secretor, așa cum este fibroza chistică sau displazii ectodermale congenitale. În aceste situații părinții pot remarca în stadii avansate „albirea corneei”, pierderea genelor, pleoape îngroșate.

Destul de rar, în țările subdezvoltate, semnele insuficienței de secreție lacrimală apar în legătură cu deficitul de vitamina A.