A- A+
Paralizia Bell sau paralizia facială idiopatică, reprezintă o afecțiune complexă și neurologică, ce implică slăbirea sau înțepenirea muschilor de pe-o parte a feței din cauza inflamației nervului cranian VII. Aceasta are caracter temporar, dar trebuie reținut că, factorii de risc sau cauzele nu sunt deocamdată pe deplin elucidate.
În acest articol, vom explora simptomele, metodele de diagnosticare și opțiunile de tratament disponibile pentru paralizia Bell, oferind informații utile pentru a înțelege mai bine această condiție. De asemenea, vom discuta despre posibilele complicații și măsurile de prevenire care pot fi luate pentru a reduce riscul de apariție.
Cuprins
Paralizia Bell se manifestă printr-o slăbiciune severă a mușchilor faciali de pe o parte a feței, motiv pentru care această zonă are un aspect căzut. După cum s-a specificat deja, această condiție medicală are caracter temporar, existând șanse de recuperare după respectarea tratamentului.
Cauzele apariției paraliziei Bell
Paralizia Bell se numără printre acele boli ai căror factori generatori rămân deocamdată subiect de cercetare, dar există câteva cauze care o pot favoriza, precum:
Virusurile pot provoca inflamații și infecții în organism, care pot afecta nervii cranieni, inclusiv nervul facial în canalul osos al craniului.
Simptomele paraliziei Bell
La capitolul simptome pot fi adăugate următoarele:
Paralizia facială Bell: simptome comune cu alte boli
Această afecțiune neurologică poate fi ușor confundată cu alte probleme de sănătate, printre care se numără următoarele:
Această afecțiune duce de asemenea la paralizia facială, dar spre deosebire de Bell, un AVC se poate extinde și către restul feței, afectând membrele și alte zone ale corpului.
Slăbirea mușchilor faciali este de asemenea întâlnită și la persoanele diagnosticate cu infecții virale sau respiratorii.
Paralizia Bell poate fi declanșată și de leziuni la nivelul urechilor sau ale feței. De asemenea, nervul facial poate fi afectat și de tumori faciale sau craniene.
Afecțiunea neurologică Bell poate fi confundată cu această problemă de sănătate din cauza modului comun de manifestare, cel mai comun fiind starea de amețeală.
Paralizia Bell și agravarea simptomelor
Pacienții diagnosticați cu paralizie Bell au un prognostic bun, fiind rare cazurile de agravare a simptomelor, precum:
Persoanele care se confruntă cu această afecțiune pot experimenta spasme musculare sau asimetrii faciale.
Din cauza dificultății de a închide complet ochiul din zona paralizată, persoana poate semnala senzație de arsură sau uscăciune oculară. Pacientul care întâmpină o astfel de complicație este îndrumat către programarea unei consultații oftalmologice pentru adulți, pentru a i se prescrie un tratament cu rol de hidratare, precum administrarea picăturilor de ochi. Dacă nu se intervine în timp util asupra problemei, există riscul de apariție a senzației de nisip în ochi, slăbirea acuității vizuale sau deteriorarea corneei.
De asemenea, paralizia Bell este incidentă atât la persoanele adulte, cât și la minori, simptomele fiind aceleași. Așadar este indicată rezervarea unei consultații oftalmologice pentru copii dacă aceștia prezintă simptome caracteristice bolii sau sunt predispuși la aceasta din cauza istoricului medical familial. Medicul le poate sugera utilizarea de unguente sau lacrimi artificiale pentru hidratare și pentru protejarea corneei ochiului care prezintă dificultăți la închidere.
Chiar și după finalizarea perioadei de recuperare, pacientul poate reclama disconfort pe partea afectată.
Această afecțiune poate interfera de asemenea și cu nervii care controlează gustul, ceea ce poate crea disconfort și poate afecta calitatea vieții pacientului.
Deși șansele de recuperare după paralizia Bell sunt promițătoare în majoritatea cazurilor, în perioada dedicată tratamentului de recuperare, pacientul poate dezvolta stări de stres prelungit, agitație, nervozitate, ceea ce poate duce în final la anxietate. Din aceste motive este important ca tratamentul medical să fie corelat cu soluții recomandate privind gestionarea dezechilibrelor emoționale survenite pe fondul bolii.
Metodele de diagnosticare pentru paralizie Bell sunt în mare parte clinice, bazându-se pe o serie de investigații fizice, precum și pe analiza istoricului medical al pacientului. Examinarea fizică evaluează nervul facial, precum și prezența semnelor de paralizie a uneia dintre părțile feței.
Acestea sunt necesare pentru a exclude alte afecțiuni care prezintă simptome comune cu paralizia Bell. De asemenea, investigațiile de acest fel sunt efectuate pentru a putea fi identificat tratamentul adecvat stării de sănătate a pacientului.
Prin intermediul acesteia, specialistul determină în ce măsură a fost afectat nervul facial pe baza activității electrice a mușchilor.
Metoda numită RMN este utilizată pentru excluderea accidentelor vasculare sau a tumorilor prin analizarea nervului facial și a structurilor adiacente. Tomografia computerizată verifică starea sistemului osos din jurul nervului facial, contribuind de asemenea la eliminarea altor potențiale cauze de paralizie.
Care sunt soluțiile recomandate pentru tratarea paraliziei Bell?
De cele mai multe ori, simptomele de paralizie Bell trec de la sine, iar după câteva săptămâni mușchii faciali își recapătă forța fără tratament. În ceea ce privește rutina de recuperare completă a nervului facial, medicul poate recomanda următoarele soluții pacientului cu paralizie Bell:
Acesta poate cuprinde corticosteroizi pentru ameliorarea inflamației, medicamente cu efect analgezic pentru calmarea durerilor, precum și cele antivirale sau antibacteriene pentru vindecarea infecției care a generat paralizia Bell. Totodată, specialistul poate sugera utilizarea picăturilor de ochi pentru diminuarea senzației de uscăciune.
Pentru accelerarea procesului de recuperare a mușchilor faciali, masajul cu anumite uleiuri esențiale poate reprezenta una dintre metode. De asemenea, exercițiile faciale pot fi susține mușchii să-și recapete treptat puterea.
Paralizia Bell: în ce situații prezintă riscuri grave pentru sănătate?
Cum s-a specificat anterior, această afecțiune neurologică nu are caracter letal, dar poate deveni un pericol pentru supraviețuirea pacientului. Pot exista complicații precum infecțiile oculare sau ulcerația corneeană, din cauza faptului că paralizia blochează închiderea completă a ochiului. În lipsa unui tratament adecvat, există probabilitatea ca persoana să-și piardă definitiv vederea.
De asemenea, tratamentul medicamentos pe bază de corticosteroizi poate favoriza în timp creșterea tensiunii arteriale, osteoporoză sau chiar diabet. Paralizia facială Bell poate fi și o consecință a bolii Lyme, care, dacă nu e vindecată poate declanșa probleme cardiace sau ale sistemului nervos central. Deși paralizia Bell conduce rar la complicații, acestea pot fi incidente mai ales în cazul persoanelor cu imunitate slabă, precum copiii sau vârstnicii.
Întrucât cauzele care declanșează paralizia lui Bell sunt deocamdată în stadiul de cercetare, soluțiile cu caracter preventiv ale acestei afecțiuni neurologice nu sunt pe deplin identificate. Cu toate acestea, pacientul predispus la această boală, mai ales cazurile cu istoric medical familial poate aborda o serie de metode care întăresc imunitatea și nervii.
De exemplu, introducerea în stilul de viață a unor obiceiuri alimentare sănătoase, precum și practicarea în mod regulat a activității fizice contribuie la fortificarea sistemului imunitar. Acest aspect este esențial pentru a crește capacitatea organismului în fața infecțiilor virale sau a celor respiratorii, care sunt asociate cu paralizia Bell.
De asemenea, evitarea factorilor de stres este esențială pentru a preveni riscul de slăbire a imunității. Chiar dacă situațiile stresante fac parte din viață este important să dirijezi felul în care organismul răspunde la acești stimuli. Meditația, practicarea unor activități relaxante, mișcarea în aer liber, păstrarea relațiilor sociale, masajul sau exercițiile de respirație pot fi câteva dintre exemple cu rol de echilibrare a hormonului de stres.
Totodată, hipotermia face parte din categoria cauzelor cu potențial generator a paraliziei faciale Bell. Dacă identifici simptome specifice acesteia după expunerea la temperaturi scăzute, atunci acoperă-ți fața ori de câte ori ieși afară.
Sfaturi care susțin recuperarea pacientului cu paralizia Bell
În cazul în care te confrunți cu dificultatea de a închide complet ochiul din zona afectată este important să comunici deschis cu medicul oftalmolog în privința soluțiilor de hidratare, cum ar fi picăturile de ochi, unguentele etc. De asemenea, nu solicita ochiul cu probleme și închide-l oricând simți nevoia. Când ieși afară ai grijă să utilizezi ochelari de soare, chiar și în sezonul rece pentru a proteja ochii de vânt.
Tonusul muscular al feței poate fi menținut prin respectarea în mod regulat a anumitor tehnici și exerciții sugerate de către terapeut.
Pentru a diminua simptomele paraliziei faciale Bell trebuie să:
De asemenea, procesul de vindecare trebuie susținut și printr-o alimentație nutritivă și printr-o rutină de hidratare a organismului.
Așadar, paralizia Bell este o tulburare complexă, fiecare caz fiind diferit și necesitând astfel un tratament medical personalizat conform factorilor declanșatori, în funcție de severitatea simptomelor și prin respectarea condiției de sănătate a pacientului. De asemenea, aplicarea sfaturilor de îngrijire este crucială în perioada de recuperare, deoarece astfel crești șansele ca organismul să se refacă în totalitate, evitând eventualele complicații.
Referințe:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9648613/
https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/bells-palsy
https://www.researchgate.net/profile/AdelBouguezzi/publication/286109234_Idiopathic_Facial_
Paralysis_Bell’s_palsy/links/567055a608ae0d8b0cc0e60e/Idiopathic-Facial-Paralysis-Bells-palsy.pdf
https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/0194599813505967
Dr. Andreea Ciubotaru este o personalitate in chirurgia oftalmologica romaneasca. Este specializata in operatii de cataracta, operatii de strabism si operatii oftalmologice in zona pleoapelor (ptoza, salazion, excizie tumori oculare, etc.). Este singurul medic chirurg oftalmolog din Romania care opereaza in regim privat cataracta congenitala folosind tehnica BIL, ce scade semnificativ riscul cataractei secundare in urma operatiei de cataracta congenitala.