A- A+
Află tot ceea ce trebuie să știi despre tensiunea intraoculară, urmărind și videoclipul realizat cu doamna Dr. Marina Hasbei-Popa!
Atunci când apar problemele oftalmologice este nevoie de consultarea unui medic specialist, ochii fiind extrem de sensibili. În plus, orice problemă ar exista, cu cât este mai devreme depistată și tratată, cu atât există șanse mai mari de rezolvare sau de ameliorare.
Tensiunea oculară este una dintre problemele oftalmologice care afectează milioane de oameni în întreaga lume, de cele mai multe ori nefiind diagnosticată la timp și abia după ce a produs daune serioase. De aceea, un consult regulat la medicul oftalmolog te poate scuti de numeroase probleme, mai ales de cele care pot apărea fără a avea simptome evidente.
Din materialul următor vei afla ce este tensiunea oculară, cauzele apariției acestei probleme, dar și cum să te tratezi și cum ai putea să previi această afecțiune.
Cuprins
Tensiunea oculară apare atunci când presiunea din interiorul ochiului depășește valoarea normală de 21 mmHg. De ce apare această situație? Deoarece se produce un dezechilibru între producția și eliminarea fluidelor intraoculare. Această situație o putem întâlni în cazul traumatismelor sau intervențiilor chirurgicale din sfera oftalmologică, în contextul anumitor boli, unele medicamente pot da hipertensiune oculară și nu în ultimul rând există persoane cu predispoziție genetică, ne-a explicat dr. Ionela Iosub, medic primar oftalmolog la Spitalul de Oftalmologie Infosan.
Tensiunea oculară apare atunci când presiunea din ochi este peste intervalul considerat normal, fără modificări detectabile ale vederii sau deteriorări ale structurii ochilor. Termenul este utilizat pentru a distinge persoanele cu presiune crescută de cele cu glaucom, o boală gravă a ochilor care provoacă leziuni ale nervului optic și, în timp, pierderea vederii.
Tensiunea oculară poate apărea la persoanele de toate vârstele, dar apare mai frecvent la persoanele cu vârsta peste 40 de ani. Mai mult decât atât, este o afecțiune ce se poate moșteni, astfel că persoanele cu antecedente familiale de hipertensiune oculară și / sau glaucom sunt predispuse să dezvolte aceeași problemă.
Această problemă medicală este, de asemenea, întâlnită mai frecvent la persoanele care suferă de miopie sau care au diabet. Tensiunea oculară nu are semne sau simptome vizibile. Un doctor poate verifica presiunea din ochi cu un instrument special. Acesta poate examina, de asemenea, structurile interioare ale ochilor pentru a evalua sănătatea generală a acestora.
Nu toate persoanele cu tensiune oculară vor dezvolta glaucom. Cu toate acestea, persoanele cu hipertensiune oculară prezintă un risc crescut de glaucom. Prin urmare, dacă suferi de hipertensiune oculară, este esențial să faci examinări cuprinzătoare. Nu există niciun remediu pentru hipertensiunea oculară. Cu toate acestea, cu o monitorizare și tratament atent, atunci când este necesar, poți reduce riscul de deteriorare a ochilor.
Tensiunea oculară apare atunci când presiunea din ochi (cunoscută sub numele de presiune intraoculară) depășește intervalul considerat normal (adesea definit ca peste 21 mm Hg).
Se distinge de glaucom, o afecțiune oculară mai gravă, prin faptul că nu există modificări detectabile ale vederii, nu există dovezi ale pierderii câmpului vizual și nici o afectare a nervului optic. Pacienții diagnosticați cu hipertensiune oculară prezintă, încă, un risc crescut de a dezvolta glaucom.
Hipertensiunea oculară este rezultatul unui drenaj slab al umorului apos (un fluid din interiorul ochiului). Acest lucru înseamnă că prea mult lichid pătrunde în ochi fără a fi drenat, provocând acumularea unor cantități mari. O vătămare a ochilor, anumite boli și unele medicamente pot crește presiunea intraoculară.
Persoanele cu risc mai mare de a dezvolta tensiune oculară
Tensiunea oculară nu trebuie considerată ca fiind o boală de la sine. În schimb, hipertensiunea oculară este un termen care este folosit pentru a descrie indivizii care ar trebui să fie observați mai atent decât populația generală pentru apariția glaucomului. Din acest motiv, un alt termen pentru a se referi la o persoană care suferă de hipertensiune oculară este „suspect de glaucom”.
Există boli generale ce pot predispune la hipertensiune oculară: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau hipotensiunea arterială, bolile vasculare sau renale. Dar există și afecțiuni care implică vasospasm, așa cum sunt migrenele, fenomenul Raynaud, apneea noctură sau cum este cazul fumătorilor, a mai punctat doctorul oftalmolog de la Spitalul Infosan.
Totodată, medicul Ionela Iosub, spune și că trebuie menționat faptul că anumite boli oculare pot predispune la hipertensiunea oculară: miopia, cataracta matură și hipermatură, inflamațiile și tumorile oculare, sindromul pigmentar sau pseudoexfoliativ, aniridia, heterocromia sau rubeoza iriană.
Creșterea presiunii intraoculare poate rezulta din alte afecțiuni ale ochilor. Cu toate acestea, tensiunea oculară se referă, în primul rând, la creșterea presiunii intraoculare fără vătămări ale nervului optic sau pierderea vederii. Glaucomul este diagnosticat atunci când apar modificări caracteristice ale nervului optic și ale vederii; de obicei cu presiune oculară crescută, dar ocazional cu presiune normală.
Când simți că ceva nu este așa cum ar trebui cu ochii tăi, următorul lucru este să îți faci o programare la medicul oftalmolog sau, dacă există o traumă, să mergi direct la urgență.
Atunci când vei face o consultație generală, medicul îți va spune exact ce nu este în regulă cu ochii tăi, dacă trebuie să urmezi un tratament sau ce trebuie să faci pentru a evita o situație riscantă pentru ochii tăi.
Iată câteva situații în care ar trebui să mergi la medic cât mai rapid:
Din păcate, tensiunea oculară nu are simptome specifice, astfel că nu poți depista dacă suferi de această afecțiune fără să mergi la medic.
Consultațiile medicale oftalmologice nu ar trebui să lipsească din programul anual de analize, mai ales dacă ai depășit vârsta de 30 de ani și lucrezi foarte mult în fața ecranelor.
Iar dacă ai în familie persoane care suferă de glaucom și, implicit, de tensiune oculară, este cazul, ca după vârsta de 40 de ani, să îți faci controale anuale amănunțite, în care să fie cuprinsă și verificarea fundului de ochi, pentru a se depista un posibil glaucom.
Datele recente privind persoanele cu hipertensiune oculară au arătat că acestea au un risc mediu estimat de 10% de a dezvolta glaucom în decurs de 5 ani. Acest risc poate fi redus la 5% (o scădere cu 50% a riscului) dacă presiunea ochilor este redusă de medicamente sau de o intervenție chirurgicală cu laser.
Cu toate acestea, riscul poate deveni chiar mai mic de 1% pe an datorită tehnicilor semnificativ îmbunătățite pentru detectarea leziunilor glaucomatoase. Acest lucru ar putea permite tratamentul să înceapă mult mai devreme, înainte de a se produce pierderea vederii.
Presiunea intraoculară crescută la un tânăr este un motiv de îngrijorare pentru medici. Un tânăr are mai mult timp să fie expus la presiuni ridicate de-a lungul vieții și o probabilitate mai mare de afectare a nervului optic, chiar înainte de împlinirea vârstei de 40 de ani.
Atunci când descoperi că ai tensiune oculară, trebuie să urmezi toți pașii pe care ți-i explică medicul pentru ca aceasta să scadă. Este important să scazi presiunea oculară ridicată înainte ca aceasta să poată provoca pierderea vederii sau chiar deteriorarea nervului optic.
Dacă presiunea ochilor este ușor crescută, medicul oftalmolog poate decide să nu înceapă tratamentul imediat. Acesta va monitoriza presiunea cu teste regulate, în schimb.
Cu toate acestea, oftalmologul poate decide că ai nevoie de medicamente pentru a reduce presiunea intraoculară. După începerea tratamentului (de cele mai multe ori cu picături oftalmice), medicul va programa o vizită, în câteva săptămâni de la începerea administrării medicamentelor, pentru a vedea cum și dacă funcționează.
Uneori, oftalmologul poate prescrie chiar mai multe medicamente, în funcție de cât de complicată este problema. Este important să urmezi instrucțiunile exact pentru ca tratamentul să funcționeze.
În unele cazuri, medicul poate decide ca presiunea (tensiunea) oculară să fie tratată cu ajutorul laserului sau al unei intervenții chirurgicale.
Tratamentul scade riscul de glaucom, dar nu îl elimină complet. Unii pacienți cu hipertensiune oculară pot continua să dezvolte glaucom. Dacă se întâmplă acest lucru, oftalmologul îți va vorbi despre opțiunile de tratament și ce se poate întâmpla de acum înainte pentru ca ochii tăi să nu sufere foarte mult și vederea ta să rămână în parametrii normali.
Poate fi prevenită, cu adevărat, hipertensiunea oculară? Se pot lua măsuri pentru a o împiedica pe aceasta să se transforme în glaucom. Acest lucru este deosebit de important la pacienții cu antecedente familiale ale afecțiunii. Tratamentul constă din picături oftalmice topice care reduc presiunea oculară și, prin urmare, riscul de glaucom cu 50%.
Monitorizarea regulată a presiunii oculare este de asemenea importantă. Mai mult, pacienții cu hipertensiune oculară trebuie să fie supuși unor urmăriri anuale cu teste de câmp vizual și imagistică a nervului optic.
Din cauza faptului că medicamentele pot fi costisitoare și sunt posibile efecte secundare și aderență slabă, medicii clasifică pacienții cu hipertensiune oculară ca fiind scăzut, moderat sau cu risc ridicat înainte de a începe tratamentul.
Pacienții cu o presiune oculară> 30 mm Hg prezintă un risc deosebit. În mod similar, pacienții cu o presiune oculară> 26 mmHg și o grosime a corneei centrale <555 microni prezintă un risc ridicat. Aceste persoane necesită cu siguranță medicamente pentru a reduce presiunea ochilor cu cel puțin 20%, explică un articol publicat pe news-medical.net.
Pacienții cu o presiune oculară de 22 – 23 mm Hg și o grosime a corneei centrale> 588 microni prezintă un risc scăzut și rareori dezvoltă glaucom. Astfel, tratamentul nu este recomandat acestor pacienți. Cu toate acestea, și acești pacienți ar trebui să fie supuși unui control la fiecare 2 ani.
Putem preveni hipertensiunea oculară cu ajutorul screeningului, a controalelor preventive efectuate persoanelor cu factorii de risc descriși anterior, a mai completat dr. Ionela Iosub, medic primar oftalmolog la Spitalul de Oftalmologie Infosan.
Mai mult decât atât, pentru o bună sănătate a ochilor, este important să fie urmate câteva reguli:
Chiar dacă suferi de tensiune oculară, ai alte probleme oftalmologice sau ai ochii perfect sănătoși, este extrem de important să păstrezi o igienă corectă a ochilor, să nu sari peste consultul anual (în cazul în care nu ai probleme medicale, altfel mergi la medic exact așa cum ți-a spus!) și să ai grijă să îți odihnești periodic ochii. Niște ochi odihniți vor fi sănătoși o perioadă mai lungă de timp, astfel că tu vei bucura de viață din plin.
Sursa foto: Pexels.com
Dr. Andreea Ciubotaru este o personalitate in chirurgia oftalmologica romaneasca. Este specializata in operatii de cataracta, operatii de strabism si operatii oftalmologice in zona pleoapelor (ptoza, salazion, excizie tumori oculare, etc.). Este singurul medic chirurg oftalmolog din Romania care opereaza in regim privat cataracta congenitala folosind tehnica BIL, ce scade semnificativ riscul cataractei secundare in urma operatiei de cataracta congenitala.
