A- A+
Pe măsură ce populația lumii și speranța de viață a crescut, la fel s-a întâmplat și cu prevalența deficiențelor de vedere și a orbirii. Pare că majoritatea dintre noi luăm vederea ca pe ceva ce avem în mod implicit, fără a ne deranja să facem investigații la timp. Se întâmplă ca de multe ori să se ajungă la un consult oftalmologic pentru adulți sau pentru copii în momentul în care vederea este deja afectată.
Sănătatea ochilor este esențială. Imaginează-ți o zi din viața ta fără vedere,fără să te poți deplasa în voie prin casă, fără să îți vezi familia sau prietenii dragi. Cu siguranță nu este un lucru pe care ți l-ai dori. Pentru a nu se ajunge acolo, un simplu consult regulat la medicul oftalmolog te poate ajuta să previi probleme mai grave.
Vederea binoculară, monoculară sau vederea stereoscopică nu sunt afecțiuni severe. Mai mult, vederea binoculară și cea stereoscopică nici nu sunt afecțiuni. Sunt tipuri normale de vedere.
Cuprins
Știința vederii, oftalmologia, este un domeniu de cercetare interdisciplinar. Se situează la interfața dintre psihologie, informatică și neurobiologie și studiază o gamă largă de întrebări și ipoteze de cercetare. Mai mult, ia în considerare utilizarea realității virtuale pentru descoperirea răspunsurilor mult așteptate. În secțiunile ce urmează se vor atinge puncte importante din spectrul oftalmologiei, precum vederea monoculară, vederea binoculară și cea stereoscopică și se vor prezenta informații importante: de la sensibilitatea celor trei tipuri de vedere, până la înțelegerea modului în care ambii ochi ne ajută să funcționăm optim în mediul în care trăim.
Cei doi ochi văd lumea din unghiuri ușor diferite. Acele mici diferențe care există între aceștia sunt interpretate în profunzime de creier. Încă din anul 1838 a fost demonstrat acest lucru. Wheatstone (1838) a folosit un stereoscop pentru a cerceta vederea binoculară. Acest dispozitiv prezintă imagini separate provenite de la ochiul stâng și ochiul drept.
Atunci când imaginile corespund vederii pe care fiecare dintre ei ar avea-o în mod normal asupra unui obiect real, acel obiect este perceput în trei dimensiuni, în lungime, lățime și adâncime. Acest lucru reprezintă ceea ce vedem noi, în mod normal, zi de zi.
Despre orice specie de animal care prezintă o suprapunere a câmpurilor vizuale (adică o suprapunere a imaginilor ce provin de la cei doi ochi – cum ar fi pisica, de exemplu) se poate spune ca are vedere binoculară. La fel și în cazul nostru, al oamenilor. Cu toate acestea, există avantaje și dezavantaje: dacă fiecare ochi ar vedea o parte separata a lumii – precum ochii iepurilor sau cei ai cailor – atunci am avea un câmp vizual general mult mai mare.
Prin urmare, vederea binoculară se referă la suprapunerea celor două imagini din câmpul vizual: cea pe care o percepe ochiul stâng și cea pe care o percepe ochiul drept. În acest fel, se formează singura imagine pe care noi o vedem asupra unui anumit obiect.
În urma studierii fenomenelor binoculare, s-a demonstrat faptul că atunci când ne concentrăm atenția pe un obiect, razele centrale de la acesta se reflectă pe pata galbenă a fiecărui ochi. Dacă nu s-ar întâmpla așa, s-ar dezvolta diplopia. Rezultatul este că noi avem impresia că vedem în mod direct o singură imagine combinată a obiectului care se formează în creier. Astfel vedem înălțimea, lungimea și adâncimea obiectului în spațiu. Dacă se folosește un singur ochi, se vor distinge numai lungimea și lățimea obiectului. Nu vom reuși să percepem cel de-al treilea factor, și anume adâncimea acestuia. Prin urmare, vederea monoculară presupune faptul că reușim să percepem parțial imaginea obiectelor din jurul nostru, deoarece folosim un singur ochi pentru a vedea, mai ales la distanță. În cele mai multe cazuri, unul dintre ochi percepe mai bine mediul la distanță, iar un altul funcționează mai bine la citit.
În cazul vederii monoculare, acuitatea vizuală are de suferit. Câmpul vizual este mai restrâns. În cazul în care vederea se produce cu ambii ochi, câmpul vizual cuprinde 180 grade. Folosirea unui singur ochi restrânge câmpul vizual la 137 grade, ceea ce înseamnă că există o pierdere a acestuia de 43 grade. Vigilența sau rapiditatea vederii este, de asemenea, diminuată, dar trebuie avut în vedere faptul că același lucru se întâmplă și cu vigilența vizuală pentru culori. Luminozitatea și saturația culorilor apar mai puțin decât atunci când sunt folosiți ambii ochi. Aceste caracteristici și dezavantaje ale vederii sunt caracteristice pentru vederea monoculară.
Vederea stereoscopică înseamnă percepția celor 3 dimensiuni – lățime, lungime și adâncine – ca o consecință ce apare în cazul vederii binoculare. Acest tip de vedere a fost într-o continuă evoluție pe măsură ce specia noastră a evoluat și ea și rolul a fost acela de a ne oferi un ajutor în ceea ce privește supraviețuirea. Datorită posibilității de a percepe unde anume se află obiectele în spațiu, vederea stereoscopică ne oferă șansa de a știi cum se mișcă aceste obiecte sau ființe – spre exemplu, un șarpe în pădure.
Ceea ce obținem ca o imagine clară și completă grație vederii binoculare se numește imagine stereoscopică, de unde și numele tipului de vedere. De asemenea, imaginea este percepută ca fiind în 3D.
Învățăm să vedem stereoscopic încă de când suntem la vârsta de câteva luni. Atunci când apare un anumit factor ce perturbă procesul de dezvoltare – cum ar fi faptul că nu ne corectăm dioptriile cu ochelari – se poate ajunge la deficite ale vederii de tip stereoscopic. Unul dintre aceste deficite este orbirea stereoscopică. În cazul acesta de orbire, imaginea nu se mai formează 3D și prin urmare nu mai putem percepe dimensiunea adâncimii obiectelor. Astfel, poate apărea vederea monoculară.
De obicei, cauzele apariției vederii monoculare se datorează unor afecțiuni medicale sau unor accidente. În situațiile în care vederea monoculară ia locul vederii stereoscopice, există câteva modalități de a te adapta noului context în care te afli. Este nevoie doar de răbdare și multă practică până se ajunge la un nou sentiment de independență.
Vederea monoculară se poate datora pierderii vederii la unul dintre ochi din cauza unei boli grave, a unei tumori craniene, din cauza necesității de a acoperi un ochi folosind un plasture – de exemplu după o operație ce a fost necesară în urma unui incident sau pentru a diminua efectele vederii duble (diplopia). Fie că ești nevoit să faci asta pe termen scurt sau lung, este nevoie să îți dai timp să te adaptezi la această schimbare bruscă.
Schimbările în ceea ce privește vederea și felul în care lucrezi se poate să cauzeze frustrare. Cu toate acestea, ochii se vor adapta în timp. Creierul este un organ adaptabil. Acest lucru va ajuta mult procesul de adaptare, el fiind capabil să învețe abilități noi. Cât timp va dura până creierul se va adapta la vederea monoculară – acest lucru depinde de gravitatea situație fiecărei persoane în parte. În același timp, de îndată ce creierul s-a adaptat la vederea monoculară, vei fi din nou capabil să citești, să te uiți la televizor și să te implici în activitățile de zi cu zi fără probleme.
Sunt câteva lucruri pe care le poți face pentru a te ajuta în acest proces de adaptare.
Pentru vederea monoculară se poate interveni prin terapie ocupațională, formă de terapie care se bazează pe neuroplasticitate, tocmai capacitatea creierului de a învăța abilități noi. Există anumite strategii compensatorii pentru situația în care se pierde percepția în adâncime. Printre acestea enumerăm:
Primul pas, însă, este acela de a deveni conștient de limitările ce survin în urma afecțiunii, iar apoi, prin practica consecventă a exercițiilor, se poate ajunge la a fi tot mai capabil să evaluezi în mod corect mediul în care îți desfășori viața. Astfel că, terapia ocupațională ajută la a-ți relua în mod normal viața.
În concluzie, este bine să reținem faptul că există aceste trei tipuri de vedere: vederea binoculară, monoculară și stereoscopică. Cu cât cunoaștem mai multe informații despre acestea, cu atât poate fi mai ușor identificată o posibilă problemă care apare la nivelul vederii. Depinde mult de cauza ce produce afecțiunea vizuală, însă consultațiile oftalmologice pentru adulți te pot ajuta să nu ajungi la vederea monoculară. Însă chiar dacă se ajunge acolo, viața nu este pierdută. Există forme de terapie țintite care ajută la exersarea și redobândirea abilităților vizuale pentru a te ajuta să revii la o viață normală. Ai grijă de sănătatea ochilor tăi!
Sursa foto: pexels.com
Surse bibliografice:
Dr. Andreea Ciubotaru este o personalitate in chirurgia oftalmologica romaneasca. Este specializata in operatii de cataracta, operatii de strabism si operatii oftalmologice in zona pleoapelor (ptoza, salazion, excizie tumori oculare, etc.). Este singurul medic chirurg oftalmolog din Romania care opereaza in regim privat cataracta congenitala folosind tehnica BIL, ce scade semnificativ riscul cataractei secundare in urma operatiei de cataracta congenitala.
