A- A+
Astigmatismul este o tulburare de refracție, o afecțiune des întâlnită la nivelul ochilor care de cele mai multe ori apare de la naștere. De regulă, astigmatismul este însoțit și de alte probleme oftlamologice așa cum este miopia sau hipermetropia.
În literatura de specialitate, afecțiunea apare pe fondul unei forme neregulate a corneei, în care o jumătate este mai curbată sau mai plată decât cealaltă. Mai exact, în loc ca aceasta să aibă o formă sferică normală, capătă conturul unei mingi de rugby, determinând apariția a două imagini diferite la nivelul retinei, în locul uneia singure.
Există și o componentă genetică a astigmatismului. Toți oamenii au un anumit grad de astigmatism fiziologic ( între -0,50 și -0,75 dioptrii) care, susțin specialiștii, este total compatibil cu vederea normală și care nu trebuie să fie tratat. În plus, specialiștii susțin că astigmatismul apare mai des la copiii născuți prematur. Însă și la copiii ai căror părinți au acest diagnostic.
Medicii spun că astigmatismul este afecțiune în care puterea de refracție a ochiului nu este identică în toate meridianele. Uneori, apare și la vârsta adultă, de regulă după ce are loc un traumatism la nivelul ochilor, dar de cele mai multe ori boala apare la naștere.
Principalele simptome sunt:
Vederea neclară la toate distanțele este principalul simptom al astigmatismului.
Pacientul va apropia de exemplu, cartea atunci când vrea să citească. Mai exact, pacientul astigmat nu vede bine nici la distanță, nici la aproape. De asemenea, simptomele sindromului ochilor uscați își pot face simțită prezența. Formele severe ale astigmatismului sunt caracterizate prin vedere neclară sau distorsionată.
Cum se stabilește diagnosticul de astigmatism:
Diagnosticul este stablit numai de medicul specialist oftalmolog în urma unor investigații de specialitate. Astigmatismul este detectat în timpul unui examen de rutină cu aceleași instrumente și tehnici utilizate pentru detectarea miopiei și hipermetropiei. După testarea acuității vizuale, evaluarea astigmatismului se poate face prin măsurarea refracției, a curburii corneei prin keratometrie și se poate efectua și o topografie corneană, pentru mai multe detalii legate de forma și de suprafața corneei. Uneori, de exemplu, în cadrul examenului oftalmologic, pacientul va confunda literele H cu N, dar și cifra 6 cu 8.
Rețineți: Foarte importantă este depistarea astigmatismului din timp, în special în cazul copiilor. Dacă nu este identificat, acesta poate determina afecțiuni mai severe și permanente, așa cum este ambliopia („ochiul leneș”).
În ce constă tratamentul astigmatismului:
Corecția optică a astigmatismului se poate face cu ochelari sau lentile de contact (moi sau rigide). Practic, formele ușoare ale astigmatismului se rezolvă prin purtarea ochelarilor de vedere. Pentru o corecție permanentă se recurge la chirurgia refractivă, însă de regulă numai formele grave necesită intervenție chirurgicală.
Din păcate, de cele mai multe ori, astigmatismul se asociază cu miopia sau cu hipermetropia. De asemenea, foarte rar, astigmatismul nu necesită tratament.
Dr. Andreea Ciubotaru este o personalitate in chirurgia oftalmologica romaneasca. Este specializata in operatii de cataracta, operatii de strabism si operatii oftalmologice in zona pleoapelor (ptoza, salazion, excizie tumori oculare, etc.). Este singurul medic chirurg oftalmolog din Romania care opereaza in regim privat cataracta congenitala folosind tehnica BIL, ce scade semnificativ riscul cataractei secundare in urma operatiei de cataracta congenitala.
Etichete: astigmatism diagnosticul de astigmatism simptome astigmatism tratament astigmatism
