A- A+
Vertijul este descris ca fiind o stare de amețeală, iar atunci cand apare, chiar și cele mai simple mișcări par a fi deosebit de intense. Vertijurile pot fi de mai multe feluri, iar simptomele diferă de la o situație la alta. În cazul în care acestea se produc în repetate rânduri sau episoadele sunt prelungite, pot fi necesare mai multe teste pentru diagnosticarea exactă a cauzelor. Tratamentul va fi stabilit de către medic, depinzând foarte mult de severitatea simptomatologiei. Pentru că vertijul nu este o boală în sine, ci este asociat cu diverse tulburări de sănătate, este indicat să apelezi cât mai repede la un specialist, mai ales dacă te confrunți cu episoade repetate de vertij. Iată ce este mai exact vertijul, care sunt cele mai frecvente simptome, dar și ce metode de prevenție și tratament există.
Cuprins
Vertijul se manifestă printr-o stare de amețeală, pierderea echilibrului și a orientării spațiale. Vertijul în sine nu face rău, dar poate perturba activitățile de zi cu zi și munca, prin pierderea controlului asupra echilibrului. De asemenea, uneori poate fi un semn al unor probleme de sănătate care trebuie investigate. Simptomele depind foarte mult și de tipul de vertij pe care îl ai și de ceea ce cauzează aceste episoade.
Vertijul reprezintă o senzație de amețeală sau de dezechilibru care poate începe după ce se realizează o anumită mișcare a capului sau o schimbare de poziție, a explicat doamna Dr. Ana Maria Boariu, medic primar oftalmolog în cadrul Spitalului de Oftalmologie Infosan.
Acesta nu este o afecțiune gravă și, de obicei, se ameliorează cu timpul, dar există și cazuri în care indică o problemă de sănătate.
Diagnosticarea unui vertij nu se pune întotdeauna ușor. Medicul trebuie să analizeze toate simptomele în încercarea de a găsi o cauză a acestuia. Este posibil ca doctorul să te întrebe despre istoricul medical și familial, să efectueze un examen fizic și diverse teste precum tomografia computerizată sau RMN. De asemenea, în unele cazuri se folosesc teste de auz, de vedere, analize de sânge și chiar teste de alergie. În funcție de cauza suspectă a vertijului, fiecare persoană va avea nevoie de o abordare diferită.
Vertijul este o problemă comună care poate afecta diverse persoane indiferent de vârstă. Depistarea cauzelor vertijului este importantă pentru a se putea evalua modul de tratament corespunzător. Pentru că există o serie de probleme care pot provoca vertij, identificarea factorilor de risc specifici și a afecțiunilor medicale pot fi de ajutor în tratarea acestor episoade de amețeală.
Simptomele de vertij pot fi adesea rezultatul unor probleme la nivelul urechii interne, aceasta având un rol deosebit de important în menținerea echilibrului. În interiorul urechii există labirintul vestibular și alte organe otolitice care ajută la monitorizarea și mișcarea poziției capului. Inflamația nervului vestibular poate avea ca rezultat o disfuncție caracterizată prin apariția vertijului, a vărsăturilor și a dezechilibrului.
În funcție de cauza lor, există două tipuri de vertij importante, cunoscute sub numele de vertij periferic și central.
Cauzele sunt diverse: afecțiuni ORL, afecțiuni neurologice, afecțiuni oftalmologice, precum oboseala oculară, ochelari de vedere incorecți sau lentilele bifocale. Amețeala poate fi provocată și de anumite medicamente, a adăugat doamna Dr. Ana Maria Boariu.
Vertijul periferic este cel mai des întâlnit și este cauzat frecvent de o problemă cu mecanismele de echilibru ale urechii interne. Cauzele acestuia includ:
Vertijul pozițional paroxistic benign
Este cea mai frecventă cauză de vertij și poate apărea în timp ce faci anumite mișcări ale capului, în timp ce te ridici în picioare, te apleci sau te rostogolești în pat. Acesta presupune atacuri scurte, intense și recurente, care durează, de obicei, de la câteva secunde la câteva minute. Uneori poate fi însoțit de greață, dar vărsăturile sunt rare. Vertijul pozițional paroxistic benign este mai frecvent la persoanele în vârstă, de peste 50 de ani, și poate apărea fie fără un motiv anume, fie ca urmare a unei infecții a urechii, a unui traumatism cranian, a unei intervenții chirurgicale la ureche sau ca urmare a repausului prelungit la pat.
Labirintită (inflamarea urechii interne)
Labirintita este o infecție a urechii interne care determină inflamarea în interior, unde se află un labirint de canale umplute cu lichid care controlează auzul și echilibrul. Atunci când acest labirint se inflamează, informațiile primite de creier devin contradictorii, deoarece acesta primește semnale atât de la urechea afectată, cât și de la cea neafectată și de la ochi. De regulă, labirintita este cauzată de o infecție virală.
Neuronita vestibulară
Această afecțiune a urechii interne mai este cunoscută și sub numele de nevrită vestibulară și provoacă inflamarea nervului care leagă labirintul de creier. Vertijul cauzat de această afecțiune apare brusc, persoana în cauză putând experimenta și alte simptome, precum greață și vărsături.
Boala lui Ménière
Boala lui Ménière este o afecțiune foarte rară care poate provoca vertij sever, precum și pierderea auzului, tinitus și o senzație de presiune în ureche. În cazul acestei boli, atacurile de vertij sunt bruște, durează ore sau zile și provoacă greață și vărsături.
Medicamente
Unele medicamente pot avea ca efect secundar vertijul, de aceea se recomandă verificarea prospectului pentru a vedea dacă poate fi o posibilă cauză. În acest caz, medicul îți poate prescrie un medicament alternativ.
Vertijul central este cauzat de probleme la anumite părți ale creierului, printre cauzele acestuia numărându-se:
Vertijul este descris de multe persoane ca fiind o senzație de amețeală, de dezechilibru și instabilitate. De regulă, acesta durează mai puțin de 30-40 de secunde, simptomele fiind mai severe dacă stai în picioare, mergi sau miști capul. Atacurile de vertij apar brusc, iar unele persoane pot avea episoade constante care le îngreunează activitățile și munca zilnică.
Simptomele unui vertij pot fi ușoare sau severe, în funcție de cauzele acestuia. Cele mai comune semne sunt:
Alte semne și simptome mai puțin obișnuite ale vertijului sunt:
Există mai multe modalități prin care medicul poate afla ce tip de vertij ai și care sunt cauzele acestuia. El poate examina urechea pentru a depista eventuale semne de infecție sau poate recomanda efectuarea unor teste suplimentare, precum RMN, teste de imagistică sau alte investigații legate de auz și văz. În funcție de simptome și de cauze, specialistul îți poate prescrie un tratament adecvat dacă este cazul. Există și situații în care vertijul trece de la sine, fără a fi nevoie de o intervenție în acest sens.
Diagnosticul de vertij se va face pe baza examenului clinic și a testelor recomandate de medic. Adesea, simptomele și semnele pot fi vagi, nespecifice și greu de definit, ceea ce reprezintă o provocare pentru specialiști.
Pentru a afla care sunt cauzele vertijului, medicul va efectua prima dată un examen fizic, folosind instrumente delicate pentru a mări și examina canalul auditiv și timpanul. De asemenea, acesta îți va evalua mișcările ochilor și îți poate cere să urmărești un obiect dintr-un punct în altul. Dacă te confrunti cu mișcări rapide ale ochilor și cu vedere încețoșată, acesta te poate trimite la o clinică specializată pentru investigații suplimentare.
Așadar, problemele de vedere pot fi și ele o cauză a vertijului, sistemul vizual fiind în strânsă legătură cu sistemul vestibular. Atunci când cauza care stă la baza vertijului nu poate fi determinată sau tratată, consultațiile oftalmologice pentru adulți sunt de un real ajutor. În funcție de ceea ce se depistează la un astfel de control, posibilitățile de tratament sunt variate. Eventualele probleme legate de vedere care pot cauza vertij sunt oboseala oculară, vederea slabă, ochelarii de vedere incorecți sau lentilele bifocale.
În cazul persoanelor mai în vârstă sau a celor suspecte de accident vascular cerebral, medicul poate recomanda un RMN sau o tomografie computerizată. Alte teste posibile în aflarea cauzelor vertijului sunt:
Atunci când au un vertij, pacienții experimentează o senzație de învârtire, înclinare sau dezorientare, chiar și atunci când stau nemișcați. Acesta poate apărea și dispărea rapid sau poate apărea pe durata mai multor săptămâni sau luni. Atunci când te împiedică să stai în picioare mai mult de câteva minute, se recomandă consultarea cât mai rapidă a specialistului.
Pentru a-l diagnostica, medicul va avea în vedere istoricul medical și familial și simptomele pe care le ai. Acesta te poate întreba cum este senzația de amețeală, cât de des apare, în ce momente ale zilei sau dacă ai pierderi de auz sau țiuit în urechi. De asemenea, medicul îți poate pune și întrebări legate de modul în care vertijul îți afectează rutina zilnică. Toate aceste informații îl vor ajuta să determine care este cea mai bună metodă de tratament. Tomografia computerizată și testele imagistice pot fi de mare ajutor dacă se suspectează afecțiuni ale urechii interne. În unele situații, medicul poate recomanda teste de echilibru, de auz și de vedere pentru a exclude toate posibilele cauze.
Adesea, persoanele care se confruntă cu vertij încearcă totul pentru a trata simptomele și afecțiunea, inclusiv schimbarea dietei, eliminarea cofeinei, practicarea exercițiilor fizice și gestionarea stresului. Cu toate acestea, unii continuă să aibă astfel de episoade.
Vertijul este o senzație de amețeală care poate apărea dintr-o varietate de motive. Există anumite afecțiuni medicale care pot duce la vertij, dar în unele cazuri nu se depistează o cauză anume. Medicamentele au beneficii limitate la cei cu vertij pozițional paroxistic benign, deoarece episoadele durează de obicei mai puțin de un minut.
În anumite situații, vertijul dispare fără intervenție terapeutică. Tratamentul este specific factorilor declanșatori și se administrează la indicația medicului curant, a afirmat doamna Dr. Ana Maria Boariu.
Pentru tratamentul vertijului pot fi prescrise și medicamente care tratează de fapt afecțiunea care îl generează. În unele cazuri, pot fi necesare intervenții chirurgicale care au ca scop îndepărtarea excesului de lichid de la nivelul urechii medii și se recomandă mai ales în cazul vertijului sever.
De asemenea, de folos pot fi și tratamentele bazate pe exerciții de echilibru și mișcări oculare. Acestea pot fi foarte eficiente în ameliorarea semnificativă a amețelii și în îmbunătățirea echilibrului și a mersului.
Așadar, vertijul este o afecțiune frecventă, dar care se ameliorează de cele mai multe ori de la sine, fără un tratament anume. Există însă și cauze ale vertijului care pot pune în pericol viața, cum ar fi accidentul vascular cerebral, motiv pentru care se impune luarea unor măsuri suplimentare. Pentru că poate fi confundat uneori cu o simplă amețeală, este important ca diagnosticarea să se facă de către medici în funcție de simptomatologie, prin examinare fizică amănunțită și prin cunoașterea istoricului familial.
Sursa foto: pexels.com, pixabay.com.
Referințe:
https://www.everydayhealth.com/vertigo-signs-symptoms-latest-treatments-home-remedies-tests-more/
https://www.safercare.vic.gov.au/sites/default/files/2019-07/Vertigo.pdf
https://www.hkmj.org/system/files/hkm1208p327.pdf
https://www.healthline.com/health/peripheral-vertigo
https://www.medicalnewstoday.com/articles/can-vision-problems-cause-dizziness-2
Dr. Andreea Ciubotaru este o personalitate in chirurgia oftalmologica romaneasca. Este specializata in operatii de cataracta, operatii de strabism si operatii oftalmologice in zona pleoapelor (ptoza, salazion, excizie tumori oculare, etc.). Este singurul medic chirurg oftalmolog din Romania care opereaza in regim privat cataracta congenitala folosind tehnica BIL, ce scade semnificativ riscul cataractei secundare in urma operatiei de cataracta congenitala.
