Ce este Cataracta: cauze și manifestări

Ce este cataracta?

Cataracta este o afecțiune oftalmologică care se manifestă prin opacifierea cristalinului natural al ochiului, ceea ce duce la o deteriorare treptată a vederii. În mod normal, cristalinul este transparent și permite trecerea luminii pentru a crea imagini clare pe retină. În cazul cataractei, proteinele din cristalin se degradează și se aglomerează, formând zone opace care blochează parțial sau complet trecerea luminii.

Această condiție este frecventă la persoanele în vârstă din cauza procesului natural de îmbătrânire, dar poate afecta și tinerii, din cauza unor factori precum traumatismele oculare, boli sistemice (de exemplu, diabetul) sau utilizarea prelungită a unor medicamente, cum ar fi corticosteroizii. Cataracta poate duce la simptome și manifestări precum vedere încețoșată, sensibilitate la lumină și dificultăți de vedere pe timp de noapte, afectând semnificativ calitatea vieții. Cataracta prezintă cauze și simptome precise, dar și un tratament clar, care se alege în funcție de fiecare pacient în parte. 

Cauzele apariției cataractei

Afecțiunea este adesea asociată cu procesul natural de îmbătrânire. Acest proces se numără, de departe, printre cauzele comune ale apariției cataractei la ochi. 

Traumatismele oculare reprezintă o altă cauză semnificativă. Leziunile directe asupra ochiului, cum ar fi loviturile puternice sau accidentele pot accelera formarea condiției, chiar și la persoane mai tinere.

Cataracta are și cauze precum anumite boli sistemice, cum ar fi diabetul zaharat, care pot crește riscul de apariție. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta structura cristalinului, favorizând formarea opacităților.

Utilizarea prelungită a anumitor medicamente, în special corticosteroizii, este un alt factor de risc major. Acești agenți farmaceutici pot afecta direct cristalinul, contribuind la dezvoltarea cataractei.

Factorii genetici joacă, de asemenea, un rol important. Există o predispoziție familială pentru cataractă, ceea ce înseamnă că persoanele cu antecedente familiale de cataractă sunt mai susceptibile de a dezvolta această afecțiune.

Simptomele cataractei

• Vedere încețoșată sau estompată: una dintre cele mai comune simptome. Vederea devine din ce în ce mai neclară pe măsură ce cataracta se dezvoltă.
• Sensibilitate crescută la lumină: persoanele cu cataractă pot găsi lumina puternică sau strălucitoare foarte deranjantă și pot avea dificultăți în a vedea în condiții de iluminare intensă.
• Halouri în jurul luminilor: apariția halourilor în jurul surselor de lumină, în special noaptea, este un simptom frecvent al cataractei.
• Dificultăți de vedere pe timp de noapte: cataracta poate face ca vederea nocturnă să fie problematică, afectând activități precum condusul pe timp de noapte.
• Schimbări frecvente ale prescripției pentru ochelari sau lentile de contact: persoanele cu cataractă pot observa că trebuie să își schimbe des dioptriile pentru a menține o vedere clară.
• Percepția culorilor ca fiind mai estompate sau galbene: culorile pot părea mai puțin vibrante și pot avea o tentă gălbuie.
• Vedere dublă la un ochi: uneori, cataracta poate cauza vedere dublă în unul dintre ochi.

Tipuri de cataractă

Cataracta nucleară

Cataracta nucleară este cea mai frecventă formă, asociată în mod predominant cu îmbătrânirea. Aceasta se dezvoltă în nucleul, sau centrul, cristalinului ochiului. La început, poate provoca o îmbunătățire temporară a vederii de aproape, fenomen cunoscut sub numele de „vedere de citit”. Totuși, pe măsură ce avansează, proteinele din nucleu se degradează și se acumulează, provocând o opacifiere care duce la o vedere din ce în ce mai încețoșată și galbenă. Acest tip de cataractă progresează lent și poate afecta serios vederea în general, având un impact considerabil asupra activităților zilnice precum cititul și condusul. Îmbătrânirea este principala cauză, dar factorii genetici și anumite condiții de mediu pot contribui, de asemenea.

Cataracta corticală

Cataracta corticală se formează în cortexul (partea exterioară) cristalinului și se manifestă prin apariția de opacități care se extind sub formă de spițe de roată de la periferia spre centrul cristalinului. Aceste opacități pot crea o vedere încețoșată și pot afecta în mod special vederea în condiții de lumină puternică sau pe timp de noapte. În timp, cataracta corticală poate cauza dificultăți semnificative în realizarea activităților cotidiene. Cauzele principale includ îmbătrânirea, expunerea prelungită la radiațiile UV, diabetul și alte afecțiuni sistemice. Această formă de cataractă progresează lent, dar poate deveni destul de debilitantă dacă nu este tratată la timp. Tratamentul implică adesea intervenția chirurgicală pentru a îmbunătăți vederea și a restabili calitatea vieții.

Cataracta subcapsulară posterioară

Cataracta subcapsulară posterioară se dezvoltă pe partea posterioară a capsulei care înconjoară cristalinul. Aceasta este cunoscută pentru progresia rapidă a opacităților și poate provoca o scădere semnificativă a vederii într-un interval relativ scurt. Persoanele afectate pot observa dificultăți crescute în vederea la citit și o sensibilitate mai mare la lumină, cu apariția halourilor în jurul surselor de lumină. Este adesea asociată cu utilizarea prelungită a corticosteroizilor, diabetului și traumelor oculare. Această formă de cataractă poate necesita intervenție chirurgicală promptă pentru a restabili vederea, deoarece poate afecta rapid calitatea vieții. Progresia rapidă și impactul direct asupra vederii fac ca diagnosticul și tratamentul timpuriu să fie esențiale.

Factori de risc în apariția cataractei

• Expunerea prelungită la radiațiile ultraviolete (UV): petrecerea timpului în aer liber fără protecție adecvată pentru ochi poate crește riscul de cataractă din cauza daunelor cauzate de razele UV.
• Fumatul: fumătorii au un risc mult mai mare de a dezvolta cataractă comparativ cu nefumătorii, deoarece substanțele chimice din fumul de țigară pot afecta cristalinul ochiului.
• Consumul excesiv de alcool: abuzul de alcool poate contribui la formarea radicalilor liberi în ochi, accelerând procesul de opacifiere a cristalinului.
• Dietă săracă în antioxidanți: nutrienții precum vitamina C, vitamina E și carotenoizii joacă un rol protector în sănătatea ochilor. O dietă insuficientă în acești nutrienți esențiali poate crește vulnerabilitatea la cataractă.
• Obezitatea și hipertensiunea arterială: aceste afecțiuni pot influența sănătatea generală a ochilor și pot contribui la modificări care duc la formarea cataractei.
• Expunerea la substanțe chimice: lucrul în medii cu expunere la radiații, vapori toxici sau alte substanțe dăunătoare poate crește riscul de cataractă. Măsurile de protecție sunt esențiale pentru a preveni aceste riscuri.

Cum poți preveni cataracta?

Control de rutină

Examinările oftalmologice regulate sunt esențiale pentru prevenirea cataractei și menținerea sănătății ochilor. Aceste controale permit identificarea timpurie a problemelor și aplicarea tratamentelor preventive.

Investigații

Investigațiile periodice ajută la monitorizarea sănătății ochilor și la detectarea oricăror schimbări care ar putea duce la cataractă. Evaluările oftalmologice detaliate pot preveni progresia afecțiunii și asigură o vedere optimă.

Controlul afecțiunilor sistemice

Gestionarea corectă a afecțiunilor precum diabetul și hipertensiunea arterială este crucială pentru prevenirea cataractei. Menținerea acestor condiții sub control reduce riscul de dezvoltare a cataractei și protejează sănătatea oculară.

Protecția împotriva radiațiilor UV

Utilizarea ochelarilor de soare cu protecție UV 100% reduce riscul de cataractă provocat de expunerea excesivă la radiațiile solare. Această protecție esențială ajută la prevenirea deteriorării cristalinului.

Tratament cataractă

Începutul de cataractă implică un tratament și diagnostic inițial, urmat de monitorizarea atentă a progresiei afecțiunii și, în final, luarea unei decizii informate privind intervenția necesară. În cataracta incipientă, oftalmologul va examina starea cristalinului și va determina severitatea afecțiunii, stabilind dacă simptomele afectează semnificativ vederea și calitatea vieții pacientului.

Tratament cataractă fără operație (medicamentos)

În stadiile incipiente ale afecțiunii, când simptomele sunt minore, tratamentele pentru cataracta la ochi non-chirurgicale pot fi o opțiune viabilă. Acestea includ utilizarea picăturilor oftalmice pentru ameliorarea disconfortului și suplimente antioxidante care pot încetini progresia afecțiunii. Totuși, nu se poate scăpa de cataractă fără operație, ci doar putem ajuta la gestionarea simptomelor și îmbunătățirea temporară a vederii.  

Tratament cataractă prin operație

Pe măsură ce cataracta progresează și simptomele devin mai severe, afectând activitățile zilnice, se va lua în considerare intervenția chirurgicală. Decizia de a opta pentru operație se bazează pe evaluarea impactului cataractei asupra vederii și calității vieții, precum și pe recomandările medicului. Tratarea cataractei prin operație este singura soluție definitivă care poate restabili vederea clară, implicând înlocuirea cristalinului opacifiat cu un cristalin artificial.

În pregătirea pentru operația de cataractă, se efectuează întâi o evaluare medicală completă pentru a identifica eventualele contraindicații și a asigura faptul că pacientul este apt pentru intervenție. Urmează planificarea detaliată a procedurii, care include selectarea tipului de cristalin artificial (monofocal, multifocal, toric) pe baza biometriei oculare și preferințelor pacientului. În final, pacientul beneficiază de o consiliere amănunțită, primind informații despre procedura chirurgicală, riscuri, beneficii și aspectele importante ale perioadei postoperatorii, pentru a se asigura o pregătire corespunzătoare și o recuperare optimă.

În cadrul intervenției chirurgicale pentru cataractă avansată, se administrează anestezie locală prin picături anestezice pentru a amorți ochiul și a asigura confortul pacientului pe durata procedurii. Tehnica standard utilizată este facoemulsificarea, care implică realizarea unei mici incizii în cornee, prin care se introduce o sondă cu ultrasunete pentru a fragmenta cristalinul opac. Fragmentele rezultate sunt apoi aspirate din ochi. După îndepărtarea cristalinului opac, se introduce un cristalin artificial pliat prin aceeași incizie și se plasează în capsula cristalinului natural. Această procedură minim invazivă permite restabilirea vederii clare și rapide recuperări postoperatorii.

Tratament după operația de cataractă

După intervenția chirurgicală pentru cataractă, urmează o perioadă de recuperare esențială pentru asigurarea unei recuperări eficiente și fără complicații. Această perioadă include monitorizarea imediată a pacientului, administrarea unui tratament postoperator adecvat și programarea consultațiilor periodice pentru a verifica evoluția vindecării. Pe termen lung, se evaluează rezultatele vizuale și se monitorizează pacientul pentru a gestiona orice potențiale complicații.

Monitorizare imediată: pacientul este supravegheat pentru o perioadă scurtă pentru a se asigura că nu apar simptome după operația de cataractă la ochi și complicații imediate. Această monitorizare ajută la identificarea și gestionarea promptă a oricăror probleme care ar putea apărea.

Tratament postoperator: se administrează picături oftalmice pentru a preveni infecțiile și inflamațiile. Pacientul primește instrucțiuni detaliate privind îngrijirea ochiului operat, inclusiv utilizarea corectă a picăturilor și măsuri de protecție pentru ochi.

Consultații de control: pacientul este programat pentru consultații regulate postoperatorii. Aceste vizite sunt esențiale pentru a monitoriza vindecarea ochiului și pentru a evalua rezultatele vizuale, asigurându-se că procesul de recuperare decurge conform planului.

Recuperarea pe termen lung: se evaluează acuitatea vizuală și adaptarea la cristalinul artificial. În funcție de tipul de cristalin implantat, pacientul poate avea nevoie de ochelari pentru anumite activități. De asemenea, se monitorizează pentru eventuale complicații pe termen lung, cum ar fi opacifierea capsulei posterioare, care poate necesita o capsulotomie cu laser YAG pentru a restabili vederea clară.

Când să mergi la medic?

Dacă observi orice schimbare în vedere, cum ar fi încețoșarea, vederea dublă sau dificultăți în a vedea pe timp de noapte, este esențial să apelezi la consultații oftalmologice pentru adulți. Aceste simptome pot indica o progresie a cataractei sau alte probleme oculare ce necesită evaluare.

De asemenea, dacă resimți disconfort ocular persistent, durere sau iritație, este important să mergi la medic pentru a verifica posibile infecții sau inflamații. Schimbările bruște în vedere, precum pierderea acuității vizuale sau apariția unor pete întunecate, necesită o evaluare imediată.

După diagnosticarea cu cataractă oculară, urmează programul de consultații regulat. De asemenea, după o operație de cataractă, contactează medicul dacă apar dureri severe, roșeață excesivă sau pierderea bruscă a vederii.

Despre cataractă se poate spune că are cauze principale îmbătrânirea și simptome care se pot confunda de către pacient cu manifestările vârstei. Există și acest tip și se numește cataractă senilă. Totuși, ea poate apărea și la cei mici. În acest caz, sunt recomandate consultații oftalmologice pentru copii. Deși cunoștințele despre această afecțiune sunt extinse și în continuă expansiune, nu se poate spune că se știe totul despre cataractă, fiecare pacient având nevoie de un tratament specific.