Ce este Cataracta congenitală: cauze și manifestări

Cataracta congenitală poate afecta un singur ochi sau pe ambii și poate fi un simptom al unei alte boli, cum ar fi sindromul Down, galactozemia sau rubeola congenitală.

La Infosan, oferim diagnosticul precoce și tratamentul acestei afecțiuni prin intervenții chirurgicale avansate, adaptate nevoilor fiecărui copil. Scopul nostru este de a preveni deficiențele de vedere și de a asigura o dezvoltare vizuală sănătoasă. Suntem singurul spital privat din România dedicat oftalmopediatriei și care are o experiență vastă în tratarea copiilor. Prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, garantăm siguranța și eficiența fiecărei intervenții.

Aceeași atenție acordată prevenției și tratamentului este esențială și pentru adulți. Dacă observi că vederea ta nu mai este la fel de clară, este important să mergi la un control oftalmologic cât mai curând posibil. Specialiștii în optică medicală te vor ajuta să abordezi din timp eventualele probleme de vedere, pentru a evita complicațiile și a te bucura de o mai bună calitate a vieții.

Cauzele cataractei congenitale

În ceea ce privește cataracta congenitală, cauzele sunt variate și pot fi clasificate în:

Factori genetici:

• aproximativ 30% din cazuri au o componentă ereditară, ceea ce înseamnă că afecțiunea poate fi transmisă de la părinți la copii;
• diverse sindroame genetice, cum ar fi sindromul Down, sindromul Alport sau galactozemia.

Factori intrauterini:

• anumite infecții contractate de mamă în timpul sarcinii, cum ar fi rubeola, toxoplasmoza sau citomegalovirusul, care pot afecta dezvoltarea cristalinului fătului;
• traumatisme abdominale suferite de către mamă în timpul sarcinii.

În multe cazuri, cauza cataractei congenitale rămâne necunoscută. De asemenea, este important de știut că poate fi un simptom al unei alte afecțiuni medicale subiacente. Prin urmare, este esențial ca nou-născuții cu cataractă congenitală să beneficieze de o consultație oftalmologică pentru copii și să fie evaluați de un medic specialist, pentru a determina cauza reală și a stabili cel mai potrivit tratament.

Simptomele cataractei congenitale

Întrucât este prezentă de la naștere, cataracta congenitală poate fi dificil de detectat de către părinți. Există însă câteva semne cărora este important să li se acorde atenție:

• Pupila albă sau gri. În mod normal, pupila (punctul negru din centrul ochiului) ar trebui să fie neagră. În cazul cataractei congenitale, ea poate părea albă, gri sau opacă. Acesta este cel mai evident semn al cataractei congenitale și ar trebui să te determine să faci o vizită urgentă la medicul oftalmolog.
• Apariția strabismului: o afecțiune în care ochii se încrucișează sau se mișcă necoordonat.  
• Lipsa fixării privirii: observi că bebelușul nu își fixează privirea asupra obiectelor sau a fețelor, sau pare să aibă dificultăți în a urmări obiectele în mișcare.
• Mișcări oculare rapide și repetitive (nistagmus): ochii se mișcă rapid și involuntar, dintr-o parte în alta sau în sus și în jos.
• Lipsa „reflexului roșu” în fotografii. În fotografii, în loc să apară reflexia roșie normală în pupile, poate apărea o reflexie albă sau galbenă.

Este important de reținut că aceste simptome pot varia în funcție de severitatea cataractei. Uneori, cataracta congenitală poate fi asimptomatică la început și descoperită doar în timpul unui examen oftalmologic de rutină.

Tipuri de cataractă congenitală

Cataracta polară anterioară

Cataracta congenitală se prezintă sub diverse forme, în funcție de aspectul și localizarea opacifierii cristalinului. În cazul cataractei polare anterioare, opacifierea este localizată în partea frontală a cristalinului,  în apropierea polului anterior. 

Poate fi atât mică și fără efecte semnificative asupra vederii, cât și extinsă și densă, cauzând probleme de vedere semnificative.

Cataracta polară posterioară

Este similară cu cea anterioară, dar opacifierea se află în partea din spate a cristalinului, lângă polul posterior. 

Întrucât este situată mai aproape de centrul axei vizuale, poate afecta vederea mai mult decât cea anterioară, caz în care se recomandă intervenția chirurgicală.

Cataracta nucleară

În cazul cataractei nucleare, opacifierea se află în centrul cristalinului (nucleu) și rezultă din perturbarea dezvoltării nucleului embrionar al cristalinului, fiind adesea asociată cu mutații în gene implicate în metabolismul acestuia. Poate provoca, mai mult decât alte forme, miopie (dificultate în a vedea la distanță) și estomparea vederii.

Cataracta corticală

Aici, opacifierea afectează cortexul cristalinului (stratul exterior). Poate fi asociată cu infecții intrauterine, traumatisme sau boli metabolice și se prezintă sub formă de opacități albe, radiare, asemănătoare unor spițe de roată, care se extind dinspre periferie spre centru.

Cataracta totală

Această formă este cea mai severă. Pupila capătă o culoare albă sau gri, iar cristalinul devine complet opac, blocând în totalitate trecerea luminii, ceea ce duce la o pierdere semnificativă a vederii. Singurul tratament eficient este intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea cristalinului opacifiat și înlocuirea sa cu unul artificial. 

Cataracta membranară

Cataracta membranară reprezintă o formă avansată de cataractă totală, în care cristalinul se resoarbe și se transformă într-o membrană subțire și opacă. Lumina nu mai poate ajunge la retină pentru a forma imagini clare. Chiar dacă persoana afectată poate percepe lumina și întunericul, capacitatea de a distinge forme și detalii este extrem de limitată sau absentă. Fără tratament, cataracta membranară poate conduce la pierderea ireversibilă a vederii.

Factori de risc pentru cataracta congenitală la copii 

Cataracta congenitală, deși prezentă la naștere, are o serie de factori de risc asociați cu apariția ei. Aceștia pot fi legați de mamă, de făt sau de mediul intrauterin:

• vârsta înaintată a mamei la momentul nașterii;
• consumul de alcool sau droguri de către mamă, pe durata sarcinii;
• diabetul zaharat matern necontrolat, hipertensiunea arterială sau alte afecțiuni cronice;
• nașterea prematură;
• greutatea mică la naștere;
• expunerea la radiații ionizante în timpul sarcinii;
• deficiențele de vitamine și minerale, în special de vitamina A.

Cum poți preveni cataracta congenitală?

Prevenirea cataractei congenitale este o prioritate esențială pentru viitorii părinți, deși nu toate cazurile pot fi evitate. Cu toate acestea, urmarea unor măsuri preventive poate reduce semnificativ riscul apariției acestei afecțiuni la copil.

Control de rutină

Această afecțiune poate fi prezentă de la naștere sau din copilărie, dar poate fi depistată și mai târziu, de aceea foarte importante sunt consultațiile oftalmologice pentru adulți și pentru copii. Aceste investigații regulate sunt recomandate mai ales în cazul în care există suspiciunea de cataractă congenitală sau dacă există antecedente familiale de afecțiuni oculare.

Măsuri preventive

• Un pas important pentru prevenție este vaccinarea împotriva rubeolei înainte de a rămâne însărcinată. Rubeola contractată în timpul sarcinii poate cauza cataractă congenitală și alte probleme grave pentru făt.
• Monitorizarea și controlul bolilor cronice, cum ar fi diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială, sunt esențiale. Asigură-te că acestea sunt bine gestionate înainte și în timpul sarcinii pentru a reduce riscurile.
• Menținerea unei greutăți optime, adoptarea unei alimentații echilibrate și practicarea exercițiilor fizice regulate contribuie la o sarcină sănătoasă.
• Vizitele prenatale frecvente ajută la monitorizarea stării de sănătate a fătului și identificarea timpurie a posibilelor probleme. 

Investigații

Toți nou-născuții ar trebui să beneficieze de un examen oftalmologic complet imediat după naștere. Detectarea timpurie a cataractei congenitale poate face diferența în corectarea rapidă a problemelor de vedere.

Tratamentul cataractei congenitale

Tratamentul cataractei congenitale depinde de mai mulți factori, cum ar fi vârsta copilului, severitatea problemei, dacă este o cataractă unilaterală sau bilaterală și mai ales dacă afectează vederea. 

Tratament cataractă congenitală fără operație (medicamentos)

În cazurile ușoare de cataractă congenitală, unde vederea nu este afectată semnificativ, se poate opta pentru o abordare non-chirurgicală, care va include:

• monitorizarea regulată a evoluției cataractei, prin examene oftalmologice periodice;
• corectarea optică: dacă totuși vederea este afectată, se pot prescrie ochelari sau lentile de contact, pentru a îmbunătăți acuitatea vizuală;
• midriază medicamentoasă (dilatarea pupilei), pentru a permite luminii să treacă mai ușor prin zonele neafectate ale cristalinului.

Este important de reținut că tratamentul medicamentos nu vindecă, ci doar ameliorează simptomele și previne complicațiile cataractei congenitale.

Tratament cataractă congenitală prin operație

Intervenția chirurgicală este recomandată în cazurile de cataractă congenitală care afectează semnificativ vederea sau care prezintă un risc ridicat de complicații, cum ar fi ambliopia (ochi leneș sau vedere slăbită). 

Operația implică îndepărtarea cristalinului opacifiat și, în majoritatea cazurilor, înlocuirea acestuia cu un cristalin artificial (implant de cristalin). Operația de cataractă este o procedură sigură și eficientă, cu o rată foarte mare de succes.

Facoemulsificarea este tehnica cel mai frecvent utilizată, care implică fragmentarea cristalinului cu ultrasunete și aspirarea fragmentelor. Mai rar, se folosește extracția extracapsulară a cataractei, prin care se îndepărtează în întregime cristalinul, împreună cu capsula acestuia. 

În general, se recomandă ca operația să fie efectuată cât mai curând posibil, ideal în primele luni de viață. Intervenția pentru cataracta congenitală ajută la restabilirea clarității vizuale și permite copilului să-și dezvolte vederea armonios. 

Tratament după operația de cataractă congenitală

După operație, este esențial urmezi cu strictețe recomandările medicului oftalmolog. Tratamentul postoperator poate include:

• picături oftalmice: antibiotice, antiinflamatoare și corticosteroizi, pentru a preveni infecțiile și inflamațiile;
• ochelari sau lentile de contact, pentru a corecta vederea după îndepărtarea cristalinului;
• ocluzie: acoperirea ochiului sănătos, pentru a stimula dezvoltarea ochiului operat, în cazul cataractei unilaterale;
• exerciții oculare, pentru a întări mușchii oculari și a îmbunătăți vederea;
• examene oftalmologice periodice, pentru a monitoriza evoluția postoperatorie și a depista eventualele complicații.

În unele cazuri, pot fi necesare intervenții chirurgicale suplimentare sau tratamente pe termen lung, pentru a corecta problemele de vedere asociate cu cataracta congenitală.

Infosan, lider în oftalmopediatria din România, se remarcă printr-o echipă de medici oftalmologi cu o vastă experiență în tratarea afecțiunilor oculare la copii. Grație expertizei profesionale și tehnologiei de ultimă generație, spitalul a câștigat încrederea părinților și pacienților din întreaga țară, devenind un reper pentru servicii medicale de înaltă calitate. Prin diagnosticarea și tratamentul precoce, majoritatea copiilor cu cataractă congenitală pot beneficia de o vedere normală sau aproape normală.

Când să mergi la medic?

Nu amâna vizita la medic dacă observi oricare simptom din cele prezentate! Cataracta congenitală este o afecțiune progresivă, ceea ce înseamnă că se agravează în timp. Diagnosticarea și tratamentul precoce sunt esențiale pentru a preveni complicațiile și pentru a maximiza șansele de recuperare a vederii.

Cataracta congenitală este o afecțiune gravă și o urgență medicală, dar printr-o intervenție adecvată și la timp, copiii afectați se pot bucura din plin de o viață normală și o vedere sănătoasă.