Ce este Cataracta secundară: cauze și manifestări

Ce este cataracta secundară?

Cataracta secundară, cunoscută și sub denumirea de opacifiere a capsulei posterioare (PCO), este o complicație comună care poate apărea după operația de cataractă. După ce cristalinul opac este îndepărtat și înlocuit cu un cristalin artificial, celulele epiteliale rămase pe capsula posterioară pot prolifera, ducând la opacifierea acesteia și afectarea vederii.

Cauzele apariției cataractei secundare

Unul dintre principalele motive pentru apariția cataractei secundare este proliferarea celulelor epiteliale care rămân pe capsula posterioară a cristalinului după operație. În timpul acestei proceduri se îndepărtează cristalinul opacifiat, dar capsulele care țin cristalinul în loc sunt adesea păstrate pentru a susține implantul cristalinului artificial. Uneori, aceste celule epiteliale pot continua să se înmulțească și să formeze o membrană opacă, ce interferează cu vederea. 

Cataracta secundară are și cauze care includ reacțiile inflamatorii sau proliferative care pot apărea în urma intervenției chirurgicale, influențate de factori precum infecțiile sau iritațiile locale. De asemenea, predispoziția genetică și particularitățile individuale ale fiecărei persoane pot juca un rol în dezvoltarea cataractei secundare. Ea apare mai frecvent la persoanele în vârstă, însă cei mici nu trebuie neglijați. În cadrul unei consultații oftalmologice pentru copii se pot depista multe probleme oculare. 

Simptomele cataractei secundare 

• Vedere încețoșată: vederea devine din nou neclară sau încețoșată, similar cu simptomele cataractei primare.
• Dificultăți în vederea nocturnă: problemele de vedere se agravează în condiții de iluminare slabă sau în timpul nopții.
• Halouri în jurul surselor de lumină: persoanele afectate pot observa aure în jurul luminilor, care pot afecta confortul vizual.
• Scăderea contrastului: cataracta secundară prezintă simptome precum dificultatea de a distinge între diferite nuanțe de culoare sau contraste reduse în vederea generală.
• Senzația de strălucire sau orbire: în special atunci când priviți spre surse intense de lumină, cum ar fi farurile automobilelor sau lumina soarelui.
• Îngreunarea activităților zilnice: probleme în desfășurarea activităților obișnuite, cum ar fi citirea, conducerea sau utilizarea computerului.

Tipuri de cataractă secundară

1. Cataracta capsulară posterioară

Cataracta capsulară posterioară este cea mai frecventă formă de cataractă secundară. Aceasta apare atunci când se dezvoltă o opacifiere în spatele cristalinului artificial, pe capsula posterioară a cristalinului. După intervenția chirurgicală de îndepărtare a cataractei primare, capsulele care țin cristalinul în loc sunt adesea lăsate intacte pentru a susține implantul cristalinului artificial. Uneori, celulele epiteliale care rămân pot continua să se prolifereze și să formeze o membrană opacă pe această capsulă. Simptomele includ vedere încețoșată, dificultăți de vedere nocturnă și halouri în jurul surselor de lumină.

2. Cataracta capsulară anterioară

Cataracta capsulară anterioară este o formă mai rară de cataractă secundară care se dezvoltă pe partea din față a capsulei cristalinului. În această formă, opacifierea apare în zona frontală a capsulei care înconjoară cristalinul artificial. Deși mai puțin frecventă, aceasta poate cauza probleme similare cu cataracta capsulară posterioară, cum ar fi vedere încețoșată și dificultăți în contrast. Deoarece opacifierea se află pe partea anterioară a capsulei, simptomele pot fi mai localizate și mai puțin pronunțate în comparație cu cataracta capsulară posterioară.

3. Cataracta corticală posterioară

Cataracta corticală posterioară se formează atunci când opacifierea apare în cortexul cristalinului, aproape de capsula posterioară. Această formă rară de cataractă secundară este cauzată de proliferarea celulelor epiteliale care se dezvoltă în zona corticală din apropierea capsulei posterioare. Simptomele pot include vedere încețoșată și dificultăți de contrast, dar tendința de apariție este mai lentă comparativ cu alte forme de cataractă secundară. De asemenea, aceasta poate afecta mai mult vederea periferică decât vederea centrală.

4. Cataracta medială

Cataracta medială se caracterizează prin opacifierea care apare în centrul capsulei cristalinului, afectând vederea centrală. Această formă de cataractă secundară este mai uniform distribuită și poate afecta vederea generală a pacientului. De obicei, cataracta medială duce la o scădere treptată a clarității vizuale și poate îngreuna percepția detaliilor fine. Simptomele includ probleme de vedere centrală, iar progresia este adesea mai lentă, dar poate fi semnificativă în afectarea activităților cotidiene care necesită o vedere detaliată.

Factori de risc în apariția cataractei secundare

• Intervenție chirurgicală anterioară: fiecare persoană care a suferit o operație de cataractă este expusă riscului de cataractă secundară, deoarece capsula cristalinului poate dezvolta opacifiere în timp.
• Inflamație oculară: infecțiile sau inflamațiile oculare postoperatorii pot contribui la dezvoltarea cataractei secundare prin stimularea proliferării celulelor epiteliale.
• Predispoziție genetică: anumite condiții genetice pot crește riscul dezvoltării cataractei secundare.
• Diabet zaharat: persoanele cu diabet zaharat pot fi mai predispuse la cataracta secundară din cauza modificărilor metabolice care afectează ochii.
• Vârstă avansată: în general, vârsta este un factor de risc, deoarece procesul de îmbătrânire poate influența structura și funcția cristalinului.
• Utilizarea prelungită a corticosteroizilor: utilizarea pe termen lung a medicamentelor corticosteroide poate contribui la dezvoltarea cataractei secundare prin modificări în capsulele cristalinului.
• Traumatisme oculare: leziunile oculare anterioare, fie că sunt legate de intervenții chirurgicale sau accidente, pot crește riscul de dezvoltare a cataractei secundare.
• Factori de mediu: expunerea prelungită la radiații ultraviolete (UV) sau la alte condiții de mediu adverse poate influența riscul de cataractă secundară.
• Comorbidități: alte afecțiuni sistemice sau oculare care influențează sănătatea oculară pot contribui la dezvoltarea cataractei secundare.

Cum puteți preveni cataracta secundară?

1. Control de rutină

Monitorizarea regulată a sănătății oculare după operația de cataractă este crucială pentru prevenirea cataractei secundare. Consultațiile periodice cu oftalmologul ajută la identificarea timpurie a semnelor de opacifiere a capsulei și la gestionarea eficientă a problemelor emergente.

2. Investigații

Investigațiile periodice ale ochilor, inclusiv examinările de rutină și testele de vedere, sunt esențiale pentru detectarea precoce a opacităților care ar putea duce la cataractă secundară. Aceste evaluări permit intervenția promptă și prevenirea agravării afecțiunii.

3. Managementul inflamațiilor oculare

Menținerea unei bune igiene oculare și tratamentul prompt al inflamațiilor sau infecțiilor oculare pot preveni dezvoltarea cataractei secundare. Utilizarea corectă a medicamentelor prescrise și evitarea automedicației sunt esențiale pentru a preveni complicațiile postoperatorii care ar putea duce la opacifierea capsulei cristalinului.

4. Evitarea expunerii prelungite la factori de mediu dăunători

Protejarea ochilor de expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete (UV) prin utilizarea ochelarilor de soare cu protecție UV și evitarea mediului cu radiații intense poate reduce riscul de cataractă secundară. În plus, adoptarea unui stil de viață sănătos și protejarea ochilor de condiții de mediu adverse contribuie la menținerea sănătății oculare pe termen lung.

Tratament cataractă secundară

Pentru a pune un diagnostic cataractei secundare, este necesară o evaluare oftalmologică completă. În cadrul acestui examen, oftalmologul măsoară acuitatea vizuală a pacientului pentru a determina gradul de afectare a vederii. Se efectuează, de asemenea, o examinare a fundului de ochi pentru a evalua starea generală a structurilor interne ale ochiului. Un alt aspect important al evaluării este utilizarea biomicroscopiei cu lampă cu fantă, care permite vizualizarea detaliată a capsulei posterioare a cristalinului pentru a identifica opacifierea caracteristică afecțiunii.

În plus, anamneza detaliată este esențială în diagnosticarea cataractei secundare. Medicul discută cu pacientul despre simptomele resimțite și istoricul medical relevant pentru a înțelege contextul în care a apărut cataracta secundară. Acest dialog ajută la identificarea factorilor care ar putea contribui la dezvoltarea afecțiunii și la stabilirea unui plan de tratament adecvat.

Tratament cataractă secundară fără operație (medicamentos)

Tratamentul cataractei secundare fără intervenție chirurgicală se concentrează pe ameliorarea simptomelor și gestionarea inflamației, deși soluțiile medicamentoase nu pot rezolva complet opacifierea capsulei cristalinului. Medicamentele antiinflamatoare, precum corticosteroizii sau agenții nonsteroizi, pot fi prescrise pentru a reduce inflamația oculară și pentru a preveni proliferarea celulelor epiteliale care contribuie la dezvoltarea cataractei secundare. Aceste medicamente ajută la calmarea simptomelor și pot încetini progresia afecțiunii, dar nu tratează cauza principală a opacifierii.

Picăturile oftalmice, care conțin agenți antiinflamatori sau alte substanțe terapeutice, pot fi utilizate pentru a ameliora iritațiile oculare și a reduce disconfortul. Deși aceste picături nu pot elimina opacifierea capsulei, ele pot oferi o ușurare temporară și îmbunătăți confortul vizual al pacientului în activitățile zilnice.

Tratament cataractă secundară prin operație

Capsulotomia cu laser YAG este tratamentul standard pentru cataracta secundară, fiind o procedură non-invazivă, rapidă și eficientă. Această tehnică permite tratarea opacifierii capsulei posterioare a cristalinului fără a necesita intervenții chirurgicale complexe. Procedura este realizată cu un laser specializat care creează o deschidere precisă în capsula opacifiată, restabilind astfel claritatea vederii.

Pentru a pregăti pacientul, se administrează picături oftalmice de dilatare și anestezice care facilitează procedura și asigură confortul. În timpul procedurii, laserul YAG este utilizat pentru a crea o mică deschidere în capsula posterioară opacifiată, permițând luminii să treacă liber prin cristalinul artificial. Aceasta ajută la restabilirea vederii clare aproape imediat după intervenție. Capsulotomia cu laser YAG durează doar câteva minute și este efectuată în regim ambulatoriu.

Capsulotomia cu laser YAG prezintă multiple avantaje. Fiind o procedură non-invazivă, nu implică incizii și este aproape nedureroasă, oferind un grad minim de invazivitate. Rezultatele sunt adesea rapide, cu o îmbunătățire semnificativă a vederii. Riscurile și complicațiile sunt minime, iar majoritatea pacienților tolerează foarte bine procedura. În plus, fiind efectuată ambulatoriu, nu este necesară spitalizarea, ceea ce face procesul mai confortabil pentru pacient.

Tratament după operația de cataractă secundară

1. Medicamente antiinflamatoare 

Cataracta secundară după operație trebuie îngrijită atent. După procedura de capsulotomie cu laser YAG pentru cataracta secundară, pacienții pot primi medicamente antiinflamatoare sub formă de picături oftalmice. Acestea sunt esențiale pentru a reduce inflamația și a preveni disconfortul postoperator. În plus, picăturile antibiotice pot fi prescrise pentru a preveni posibilele infecții și pentru a asigura o recuperare fără complicații.

2. Îngrijire și protecție oculară

Pentru a sprijini recuperarea și a proteja ochiul tratat, pacienții ar putea fi sfătuiți să poarte ochelari de protecție, mai ales în primele zile după procedură. Acest lucru ajută la prevenirea contactului accidental cu ochiul și reduce riscul de iritații. De asemenea, este recomandat să evitați frecarea ochilor și expunerea la condiții care ar putea provoca disconfort, cum ar fi vântul sau fumul.

3. Restricții

În perioada imediat următoare procedurii, este important să evitați activitățile care ar putea exercita presiune asupra ochilor sau care ar putea duce la efort fizic excesiv. Aceste activități includ ridicarea greutăților, exerciții fizice intense și expunerea la apă în piscine sau băi. Respectarea acestor restricții ajută la prevenirea complicațiilor și asigură o recuperare optimă.

4. Consultații de control

Pacientul va fi programat la consultații de control pentru a monitoriza vindecarea și pentru a se asigura că nu apar complicații. Aceste controale ajută și la ajustarea oricăror tratamente suplimentare necesare.

Când să mergeți la medic?

Pacienții ar trebui să meargă la medic dacă observă simptome precum vedere încețoșată, dificultăți în adaptarea la schimbările de lumină, halouri în jurul surselor de lumină sau scăderea clarității vederii. În timpul unor consultații oftalmologice pentru adulți se pot observa complicațiile sau problemele apărute în timp după operația de cataractă generală.

De asemenea, consultă medicul dacă ai dureri oculare, roșeață persistentă sau secreții neobișnuite. O evaluare oftalmologică înainte de procedură este crucială pentru a determina necesitatea intervenției și pentru a planifica tratamentul adecvat.