Ce este Dezlipirea de retină: cauze și manifestări

Stratul de suport conține vase de sânge care asigură oxigenul și nutrienții necesari pentru funcționarea celulelor retiniene. Prin desprinderea de stratul de suport, aceste celule sunt private de oxigen și nutrienți și încep să se deterioreze ireversibil. Mai departe, dacă problema nu este tratată prompt, se poate ajunge inclusiv la pierderea permanentă a vederii. 

Efectuate periodic, consultațiile oftalmologice pentru adulți joacă un rol esențial în menținerea sănătății ochilor și prevenirea afecțiunilor specifice, contribuind astfel la protejarea calității vieții.

Cauzele dezlipirii de retină

În cazul dezlipirii de retină, cauzele și simptomele sunt principalele informații de care ai nevoie pentru a acționa prompt.

Există mai multe situații care pot determina această afecțiune:

1. Traumatismele oculare. Orice lovitură puternică la nivelul ochiului poate afecta integritatea retinei, provocând rupturi sau detașarea acesteia. 
2. Degenerescența maculară, în care este afectată macula, adică zona centrală a retinei, responsabilă de vederea detaliată. Pe măsură ce îmbătrânim, retina se poate subția și în ea pot apărea mici rupturi sau găuri. Acestea permit lichidului să se acumuleze dedesubtul ei, provocând dezlipirea. 
3. Vârsta. Riscul de dezlipire de retină crește odată cu vârsta, fiind mai frecvent la persoanele de peste 50 de ani, când corpul vitros își schimbă textura și se micșorează sau devine mai lichid.
4. Retinopatia diabetică. Diabetul poate afecta vasele de sânge din retină, provocând retinopatie diabetică. În formele severe ale acesteia, se formează vase de sânge anormale și țesut fibros pe suprafața retinei. Din cauza fragilității, ele se pot rupe, provocând hemoragii și dezlipire de retină.

Simptomele dezlipirii de retină

Principalele manifestări ale dezlipirii de retină includ:

• vederea redusă sau încețoșată;
• apariția bruscă a unor puncte negre plutitoare, cunoscute și ca „muște zburătoare”;
• flash-uri luminoase în câmpul vizual;
• o umbră sau o cortină care se extinde treptat în câmpul vizual;
• pierderea vederii periferice. 

Dezlipirea de retină nu provoacă durere, însă simptomele care o preced sunt adesea foarte evidente și apar, de obicei, cu puțin timp înainte ca aceasta să se manifeste, oferindu-ți astfel timp pentru a interveni. Adresează-te imediat unui medic oftalmolog dacă prezinți aceste simptome, pentru a preveni pierderea vederii!

Tipuri ale dezlipirii de retină

Dezlipirea de retină regmatogenă

Aceasta este cea mai frecventă formă de dezlipire de retină. Apare atunci când există o ruptură sau o gaură în retină, ce permite fluidului din cavitatea vitroasă (gelul care umple ochiul) să se infiltreze sub retină și să o separe de țesutul de suport. În zonele afectate, deoarece sângele nu mai ajunge pentru a le hrăni, vederea începe să se degradeze. 

Dezlipirea de retină tracțională

Aceasta apare atunci când țesutul cicatricial format pe suprafața retinei se contractă, determinând desprinderea retinei de stratul de suport. Este întâlnită mai frecvent la persoanele care suferă de retinopatie diabetică proliferativă sau de alte afecțiuni ce favorizează formarea de țesut cicatricial pe retină, cum ar fi diabetul necontrolat.

Dezlipirea de retină exudativă

În această formă, lichidul se acumulează sub retină, fără a exista rupturi sau găuri în aceasta. Poate fi cauzată de afecțiuni precum inflamația oculară, tumorile oculare sau afecțiunile vasculare.

Uneori, pot exista forme mixte de dezlipire de retină, cu mecanisme combinate. Medicul specialist va putea evalua corect forma de care suferi, pentru a-ți prescrie tratamentul adecvat. 

Factori de risc pentru dezlipirea de retină

Deși dezlipirea de retină poate apărea la oricine, unele persoane au un risc crescut din cauza expunerii la anumiți factori specifici.

1. Miopia (dificultatea de a vedea obiectele la distanță). Persoanele cu miopie prezintă un risc mai mare, deoarece forma alungită a ochiului poate subția retina în anumite zone. Apelează la un specialist în optică medicală dacă vederea ta începe să se degradeze. Diagnosticarea timpurie a problemelor de vedere facilitează corectarea acestora și contribuie la prevenirea complicațiilor grave, cum ar fi dezlipirea de retină.
2. Afecțiunile oculare preexistente. Unele afecțiuni oculare, cum ar fi retinopatia diabetică (afectarea vaselor de sânge din retină cauzată de diabet) sau uveita (inflamația structurilor interne ale ochiului), pot slăbi retina și crește riscul de dezlipire.
3. Intervențiile chirurgicale oculare anterioare. Deși rare, operațiile oculare pot crește riscul de dezlipire de retină.
4. Istoricul familial de dezlipire de retină. Predispoziția genetică poate juca un rol în apariția acestei afecțiuni. Dacă ai rude apropiate care au avut dezlipire de retină, este important să informezi medicul oftalmolog și să efectuezi controale regulate. De asemenea, dacă ai avut deja o dezlipire de retină la un ochi, ai un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune și la celălalt.
5. Fumatul. Fumatul este un factor de risc important pentru multe afecțiuni oculare. Substanțele toxice din fumul de țigară afectează vasele de sânge din retină și pot contribui la deteriorarea acesteia. Renunțarea la fumat este benefică pentru sănătatea ochilor și reduce riscul de dezlipire de retină.

Cum poți preveni dezlipirea de retină?

Deși nu există o modalitate sigură de a preveni complet dezlipirea de retină, există câteva măsuri pe care le poți lua pentru a reduce riscul.

Controlul de rutină

Programează-te la controale oftalmologice regulate, chiar dacă nu ai probleme de vedere. Medicul oftalmolog poate detecta semnele precoce ale problemelor retiniene, cum ar fi rupturile sau degenerescența retiniană, și îți va putea recomanda un tratament preventiv, cum ar fi fotocoagularea cu laser.

Frecvența controalelor depinde de vârstă, istoricul medical și factorii de risc individuali. Discută cu medicul tău oftalmolog, pentru a stabili un program de controale adecvat.

Consultațiile oftalmologice pentru copii sunt la fel de importante. Cei mici sunt în creștere și conștientizează cu mai mare dificultate probleme de sănătate cu care s-ar putea confrunta. Dezlipirea de retină la copii este mai rară decât la adulți, dar poate apărea în urma unor traumatisme oculare sau din cauza unor afecțiuni congenitale. Este important ca și copiii să efectueze controale oftalmologice regulate, mai ales dacă există un istoric familial de afecțiuni oculare.

Investigații

Pe lângă examenul oftalmologic standard, medicul poate solicita și alte investigații pentru a evalua starea retinei, cum ar fi:

• fundoscopia: examinarea fundului de ochi cu ajutorul unui oftalmoscop, care permite vizualizarea retinei și a vaselor de sânge;
• tomografia în coerență optică (OCT): o tehnică imagistică non-invazivă, care oferă imagini detaliate ale retinei, permițând detectarea unor modificări subtile;
• angiografie cu fluoresceină: o tehnică imagistică ce utilizează un colorant special pentru a vizualiza vasele de sânge din retină și a identifica eventualele anomalii.

Este foarte important să reacționezi prompt la simptome. Dacă observi o creștere bruscă a numărului de „muște zburătoare” sau apariția de flash-uri luminoase, consultă imediat un medic oftalmolog. De asemenea, orice umbră sau cortină care se extinde în câmpul vizual este un simptom grav și necesită asistență medicală urgentă. 

Protejează-ți ochii

Poartă ochelari de protecție atunci când practici sporturi de contact, lucrezi cu unelte electrice sau desfășori alte activități care te expun riscului de traumatisme oculare. Este foarte important să eviți, pe cât posibil, loviturile la nivelul ochilor.

Asigură-te că ochelarii de soare pe care îi porți oferă protecție UV adecvată. Expunerea excesivă acestea poate afecta sănătatea ochilor pe termen lung.

Adoptă un stil de viață sănătos

Adoptă o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale și pește, care conține antioxidanți și acizi grași omega-3, benefici pentru sănătatea ochilor.

Menține o greutate corporală sănătoasă și fă mișcare regulat. Obezitatea crește riscul de diabet și alte afecțiuni care pot afecta sănătatea ochilor. De cealaltă parte, activitatea fizică regulată îmbunătățește circulația sângelui, inclusiv la nivelul ochilor. Ai grijă să dormi suficient. Somnul odihnitor este esențial pentru regenerarea celulară și pentru sănătatea ochilor.

Este important de reținut că dezlipirea de retină poate apărea chiar și în absența factorilor de risc și chiar dacă iei toate măsurile de prevenție. Conștientizarea simptomelor și prezentarea la medic la primele semne de alarmă sunt esențiale pentru a proteja vederea.

Tratamentul dezlipirii de retină

Dacă ai fost diagnosticat cu dezlipire de retină, medicul va stabili tratamentul adecvat în funcție de severitatea afecțiunii.

Dezlipirea de retină nu poate fi tratată cu medicamente; este necesară întotdeauna o intervenție chirurgicală pentru a reatașa retina la peretele ocular. Medicamentele pot fi utilizate doar ca tratament complementar, pentru a diminua inflamația sau a gestiona eventualele complicații.

Tratament pentru dezlipirea de retină prin operație

Tratamentul pentru dezlipirea de retină este chirurgical și are ca scop reaplicarea retinei pe peretele ocular și închiderea rupturilor sau a găurilor care au permis fluidului să se acumuleze sub aceasta. Tipul de intervenție chirurgicală depinde de severitatea dezlipirii și de situația particulară a fiecărui pacient.

Principalele tipuri de intervenții chirurgicale sunt:

• Retinopexia pneumatică: o procedură mai puțin invazivă, în care se injectează o bulă de gaz în ochi, pentru a împinge retina înapoi pe peretele ocular. 
• Cerclajul, în care se aplică o bandă de silicon în jurul ochiului, pentru a indenta sclera (albul ochiului) și a apropia peretele ocular de retină.
• Vitrectomia: o procedură mai complexă, în care se îndepărtează corpul vitros (gelul din interiorul ochiului) și se înlocuiește cu o soluție specială, gaz sau ulei siliconic.
• Fotocoagularea cu laser: cu ajutorul unui laser, se creează mici cicatrici în jurul rupturilor retiniene, pentru sigilarea lor. 
• Crioterapia: este similară cu fotocoagularea cu laser, dar se utilizează o sondă rece pentru a crea cicatrici.

Tratamentul dezlipirii de retină are rolul de a preveni pierderea permanentă a vederii și de a stabiliza structurile oculare, contribuind la menținerea unei vederi optime pe termen lung. O intervenție rapidă reduce semnificativ riscul de degenerare a retinei și sporește calitatea vieții pacientului.

Tratament după operația de dezlipire de retină

Durata necesară pentru recuperare după operație poate varia, de la 2 la 6 sau mai multe săptămâni. În această perioadă, poți experimenta mai multe simptome, precum vederea încețoșată sau ochii roșii și uscați. Medicul va prescrie picături oftalmice cu antibiotice și antiinflamatoare, pentru a preveni infecțiile și a reduce inflamația.

În funcție de tipul de intervenție chirurgicală, este posibil să fie nevoie să menții o anumită poziție a capului pentru o perioadă, pentru a facilita vindecarea. 

Foarte important, trebuie evitate activitățile fizice intense, ridicarea de greutăți și aplecarea, pentru a nu pune presiune pe ochi. În plus, este important să porți ochelari de soare și să eviți expunerea la lumină puternică. 

După operația de dezlipire de retină, este recomandat să beneficiezi de concediu medical și să eviți conducerea autovehiculelor. În anumite situații, zborul cu avionul poate fi, de asemenea, contraindicat.

Când să mergi la medic?

În cazul dezlipirii de retină, simptomele sunt foarte sugestive și apar, de obicei, chiar înainte ca aceasta să se producă sau imediat după. Dezlipirea de retină este o urgență medicală și ar trebui să te adresezi de îndată medicului oftalmolog. 

După operație, este esențial să mergi la toate controalele postoperatorii programate de medicul oftalmolog pentru a monitoriza evoluția și a depista eventualele complicații.