Ce este Keratoconus: cauze și manifestări

Ce este keratoconus?

Keratoconus – ce este? Ei bine, vorbim de o afecțiune progresivă a corneei, stratul transparent din partea frontală a ochiului, caracterizată prin subțierea și deformarea acesteia într-o formă conică. În mod normal, corneea are o formă rotundă, dar în keratoconus, aceasta începe să se subțieze și să se bombeze în afară, formând un con neregulat. Această schimbare de formă afectează capacitatea corneei de a focaliza lumina corect, conducând la distorsiuni vizuale.

Cauzele apariției keratoconusului

• Predispoziția genetică: există o componentă genetică semnificativă, multe cazuri fiind întâlnite în majoritatea generațiilor dintr-o familie. Mutațiile genetice pot contribui la subțierea și deformarea corneei;
• Anomalii ale colagenului: colagenul este principalul element structural al corneei. La persoanele cu keratoconus, fibrele de colagen sunt mai slabe, ceea ce permite deformarea sa;
• Deficiențe enzimatice: unele cercetări indică o posibilă deficiență enzimatică specifică, ce ar putea duce la descompunerea colagenului și slăbirea țesutului corneean;
• Procese degenerative ale corneei: în keratoconus, procesul degenerativ afectează structura internă a corneei, ceea ce o face predispusă la subțiere și deformare progresivă.

Simptome keratoconus

Simptomele keratoconusului variază în funcție de stadiul bolii și de gradul de deformare a corneei. La debut, simptomele sunt subtile, dar ele devin mai evidente și mai severe pe măsură ce afecțiunea progresează. Iată principalele simptome asociate cu keratoconusul:

• Vedere încețoșată: pe măsură ce corneea se deformează, lumina nu mai este focalizată corect pe retină, ceea ce cauzează o vedere neclară sau încețoșată;
• Distorsiuni vizuale: obiectele pot apărea deformate sau ondulate, iar liniile drepte pot părea curbe;
• Sensibilitate la lumină (fotofobie): persoanele cu keratoconus pot deveni mai sensibile la lumină puternică, ceea ce le poate provoca disconfort sau durere;
• Halouri și străluciri: la vederea luminilor, în special noaptea, pot apărea halouri sau străluciri neobișnuite, făcând condusul pe timp de noapte dificil;
• Dublarea imaginilor (monoculară): în unele cazuri, pacienții pot percepe imagini multiple ale unui obiect în același ochi, chiar și atunci când celălalt ochi este acoperit;
• Variații frecvente în acuitatea vizuală: pacienții pot observa schimbări frecvente ale dioptriilor, necesitând actualizări dese ale ochelarilor sau lentilelor de contact.
• Dificultăți în purtarea lentilelor de contact: pe măsură ce corneea se deformează, purtarea lentilelor devine tot mai dificilă și poate cauza disconfort.

Simptomele tind să debuteze în adolescență sau la începutul vieții adulte și să se agraveze treptat. Diagnosticarea precoce și tratamentul corespunzător pot ajuta la gestionarea acestor simptome și la prevenirea progresiei rapide a bolii.

Tipuri de keratoconus

1. Keratoconus cu con rotund

• În acest tip, deformarea corneei ia o formă rotundă și este relativ centralizată;
• Conul rotund implică o zonă restrânsă a corneei, deformarea fiind mai localizată, iar simptomele sunt, de obicei, mai puțin severe decât în alte forme;
• Vederea poate fi corectată mai ușor în această formă decât în cazul unor deformări mai complexe ale corneei.

2. Keratoconus cu con oval

• Conul oval este mai alungit, de obicei în zona inferioară a corneei și afectează o porțiune mai mare din suprafața corneeană;
• Această formă produce adesea simptome mai severe, inclusiv vedere distorsionată și sensibilitate crescută la lumină;
• Din cauza poziției și mărimii conului, pacienții pot avea nevoie de lentile speciale sau de alte metode de corecție vizuală.

3. Keratoglobus

• Keratoglobus este o formă rară și severă a keratoconusului, în care întreaga cornee are o formă globulară și este subțiată uniform;
• În această formă, corneea este mult mai subțire și fragilă, iar riscul de complicații este ridicat, inclusiv riscul de perforare în caz de traumă oculară;
• Vederea este grav afectată, iar corecția este dificilă. În cazurile severe, un transplant de cornee poate deveni necesar.

4. Keratoconus în funcție de stadiul afecțiunii

Stadiul I (incipient): în acest stadiu, deformarea corneei este minimă, iar simptomele sunt foarte ușoare sau absente. Vederea este ușor afectată și poate fi corectată cu ochelari sau lentile de contact obișnuite. Acest stadiu este dificil de detectat fără investigații specifice.

Stadiul II (moderată): corneea începe să capete o formă conică mai evidentă, iar vederea devine încețoșată. Pacienții au nevoie de corecție mai avansată, precum lentile de contact speciale, deoarece ochelarii nu mai oferă o claritate vizuală suficientă.

Stadiul III (avansată): deformarea corneei este accentuată, iar simptomele sunt mai severe. Lentilele de contact rigide devin necesare pentru corectarea vederii, iar purtarea acestora poate fi incomodă. Pacienții pot avea dificultăți vizuale pronunțate, cum ar fi vederea dublă, halouri și sensibilitate la lumină.

Stadiul IV (severă): în acest stadiu avansat, corneea este extrem de subțiată și deformată, iar vederea este grav afectată. Nici ochelarii, nici lentilele de contact nu mai sunt eficiente pentru corectare. În multe cazuri, transplantul de cornee devine o opțiune necesară pentru a restabili vederea.

Factori de risc în apariția keratoconusului

• Frecarea excesivă a ochilor: persoanele cu alergii, sindrom de ochi uscat sau astm sunt mai predispuse să-și frece ochii, ceea ce poate agrava keratoconusul;
• Expunerea la radiațiile ultraviolete (UV): expunerea prelungită la radiații UV poate deteriora colagenul din cornee, slăbind structura și facilitând deformarea corneei;
• Afecțiuni genetice asociate: bolile de țesut conjunctiv, cum ar fi sindromul Marfan și sindromul Down, sunt asociate cu un risc crescut de keratoconus, din cauza fragilității colagenului;
• Inflamațiile oculare cronice: alergiile și alte afecțiuni inflamatorii ale ochilor pot elibera enzime care descompun colagenul din cornee, subțiind-o și favorizând deformarea;
• Expunerea la factori de mediu dăunători: poluanții și substanțele iritante din mediu pot afecta integritatea corneei, contribuind la progresia keratoconusului.

Cum poți preveni afecțiunea keratoconus

1. Control de rutină 

Este important să efectuezi controale oftalmologice regulate, în special dacă există antecedente în familie de keratoconus. Depistarea timpurie a deformării corneei poate ajuta la monitorizarea atentă și la aplicarea tratamentelor preventive înainte de apariția simptomelor severe.

2. Investigații avansate

Efectuarea unor investigații precum topografia corneeană sau tomografia în coerență optică poate ajuta la detectarea modificărilor subtile ale corneei în stadiile incipiente, înainte de apariția simptomelor. Aceste investigații sunt deosebit de importante pentru persoanele cu miopie progresivă și astigmatism neobișnuit, care pot fi indicatori ai keratoconusului.

3. Evitarea frecării excesive a ochilor

Frecarea frecventă și energică a ochilor poate contribui la subțierea și deformarea corneei, ceea ce poate accelera progresia keratoconusului. Se recomandă evitarea acestei practici, în special pentru persoanele cu alergii oculare, care au o tendință mai mare de a-și freca ochii.

4. Tratarea promptă a alergiilor oculare

Alergiile oculare cauzează adesea mâncărime și iritație, determinând frecarea ochilor. Tratarea promptă a acestor afecțiuni cu medicamente antihistaminice sau picături oftalmice recomandate de un medic poate reduce necesitatea frecării și poate preveni deteriorarea corneei.

Tratament keratoconus

Afecțiunea keratoconus presupune un tratament ales în funcție de stadiul bolii și de nevoile individuale ale fiecărui pacient. Scopul principal al tratamentului este de a încetini progresia bolii, de a corecta vederea și de a preveni complicațiile grave, cum ar fi necesitatea unui transplant de cornee. 

În cadrul consultațiilor oftalmologice pentru adulți sau copii din cadrul opticii medicale Infosan tratamentele sunt adaptate fiecărui pacient în funcție de stadiul bolii și de specificul corneei sale. Echipa medicală este formată din specialiști cu vastă experiență în oftalmopediatrie și oftalmologie, asigurând un nivel înalt de expertiză și succes în tratarea keratoconusului.

1.  Tratament keratoconus fără operație

Pentru pacienții cu keratoconus în stadii incipiente sau moderate, există mai multe tratamente non-chirurgicale care pot ajuta la controlul afecțiunii. Lentilele de contact rigide gas permeabile (RGP) sunt folosite pentru a corecta vederea, deoarece ajută la uniformizarea formei corneei. Aceste lentile pot fi deosebit de benefice pentru pacienții aflați în stadii incipiente ale bolii.

Un alt tratament non-chirurgical eficient este crosslinking-ul corneei (CXL), o procedură minim invazivă care ajută la întărirea colagenului din cornee, prevenind astfel progresia keratoconusului. Acesta este un tratament care poate fi aplicat în stadii incipiente și ajută la menținerea stabilității corneei pe termen lung.

2. Tratament keratoconus prin operație

În cazurile avansate de keratoconus, când alte tratamente nu mai sunt suficiente, intervențiile chirurgicale pot fi necesare. Una dintre opțiunile chirurgicale este transplantul de cornee, care presupune înlocuirea corneei afectate cu un grefon sănătos. Deși este o procedură eficientă, aceasta necesită o perioadă mai lungă de recuperare și o monitorizare atentă.

Pentru pacienții care nu necesită un transplant complet de cornee, se pot utiliza implanturile intracorneene. Acestea sunt dispozitive mici care se plasează în cornee pentru a o remodela și a îmbunătăți vederea. Implanturile sunt o opțiune minim invazivă și au un timp de recuperare rapid, fiind eficiente în stadiile avansate, dar nu severe ale bolii.

În funcție de stadiul keratoconusului, medicul oftalmolog va recomanda tratamentul cel mai potrivit pentru fiecare pacient, asigurându-se că tratamentele aplicate vor încetini progresia bolii și vor îmbunătăți calitatea vieții acestora.

3. Tratament după operația pentru keratoconus

După intervențiile minim invazive pentru keratoconus, procesul de recuperare este, în general, rapid și confortabil, însă este esențial să urmezi o serie de recomandări pentru a asigura o vindecare optimă și a preveni complicațiile.

• Administrarea picăturilor și medicamentelor

În perioada de recuperare postoperatorie, pacientul poate avea nevoie să folosească picături pentru ochi sau alte medicamente prescrise de medic. Acestea au rolul de a reduce inflamația și riscul de infecție, contribuind totodată la refacerea și stabilizarea corneei. Picăturile de lubrifiere pot fi, de asemenea, recomandate pentru a preveni uscarea ochilor și a reduce disconfortul postoperator. În ceea ce privește boala keratoconus și tratamentul naturist pentru aceasta, el se concentrează pe hidratare corespunzătoare și suplimente cu vitamine.

• Protejarea ochilor și evitarea traumatismelor

Este important ca pacienții să evite orice fel de traume la nivelul ochilor în perioada imediat următoare intervenției. Este indicat să se evite frecarea ochilor sau activitățile fizice intense care ar putea pune presiune pe cornee. De asemenea, se poate recomanda purtarea unor ochelari de protecție, mai ales în primele zile după operație.

• Monitorizarea postoperatorie

După o procedură minim invazivă, este important să urmezi consultații postoperatorii periodice cu oftalmologul pentru a verifica procesul de vindecare. Medicul va urmări evoluția vederii și a corneei, asigurându-se că nu apar semne de infecție sau alte complicații. Aceste vizite sunt esențiale pentru ajustarea tratamentelor sau prescrierea de noi lentile de contact, în funcție de nevoile pacientului.

 Când să mergi la medic?

Este important să mergi la medic atunci când observi orice schimbare semnificativă a vederii sau orice simptome neobișnuite, chiar dacă acestea sunt ușor de ignorat la început. Keratoconus este o afecțiune care progresează treptat, iar consultațiile oftalmologice pentru copii și adulți poate ajuta la diagnosticarea timpurie și la prevenirea agravării bolii.

Dacă ai dificultăți în a vedea clar, chiar și cu ochelari sau lentile de contact, sau dacă simți o sensibilitate crescută la lumină, este esențial să consulți un specialist. De asemenea, apariția vederii distorsionate poate fi un semn al keratoconusului și ar trebui să te programezi cât mai curând la un control oftalmologic.

În cazul în care ai o istorie familială de keratoconus sau alte afecțiuni oculare, este recomandat să faci controale periodice pentru a monitoriza sănătatea ochilor și a preveni eventualele complicații. Consultările regulate sunt esențiale pentru depistarea din timp a bolii și pentru alegerea celui mai adecvat tratament.