Ce este Ptoza palpebrală: cauze și manifestări

Aceasta poate apărea și la naștere și se numește ptoză-palpebrală-congenitală la bebeluși. În cadrul unei consultații oftalmologice pentru copii poate fi depistată cu ușurință. 

Ptoza nu afectează doar funcționalitatea ochilor, ci și încrederea de sine a pacientului, deoarece poate modifica structura facială. Pentru a aborda această afecțiune, la Infosan oferim soluții chirurgicale personalizate, adaptate nevoilor fiecărui pacient. Echipa noastră vine în întâmpinarea ta cu tehnici moderne de corecție, care nu doar că restabilesc funcționalitatea pleoapei, dar asigură și rezultate estetice remarcabile. 

Cauzele apariției ptozei palpebrale

Ptoza palpebrală poate avea multiple cauze, acestea fiind clasificate, în general, în congenitale și dobândite:

• Dezvoltarea insuficientă sau anormală a mușchiului ridicător al pleoapei (levator palpebrae).
• Anomalii genetice sau boli ereditare, precum sindromul Blepharophimosis.
• Procesul natural de îmbătrânire: slăbirea țesuturilor și a mușchiului ridicător al pleoapei, o condiție frecventă în rândul vârstnicilor.
• Traume sau leziuni: accidente care afectează mușchiul, nervii sau țesuturile pleoapei.
• Afecțiuni neurologice: paralizia nervului oculomotor, miastenia gravis sau sindromul Horner.
• Inflamații sau tumori: afectarea structurii pleoapei din cauza unor inflamații severe, tumori locale sau alte boli oculare.
• Intervenții chirurgicale anterioare: operațiile oftalmologice, cum ar fi cele pentru cataractă, pot afecta structura pleoapei, ducând la ptoză.

Simptomele ptozei palpebrale

Ptoza palpebrală sau pleoapa căzută poate manifesta o serie de simptome care variază în funcție de severitatea afecțiunii, de cauza acesteia și de impactul asupra vederii și esteticii faciale. Printre cele mai frecvente simptome se numără:

Căderea vizibilă a pleoapei superioare: pleoapa afectată este mai jos decât poziția normală, acoperind parțial sau complet pupila.

Reducerea câmpului vizual: în cazurile severe, pleoapa poate bloca vederea în zona superioară, afectând activități precum cititul sau condusul.

Oboseala oculară: ochii se pot simți obosiți din cauza efortului suplimentar de a ridica pleoapa sau de a compensa prin alte mecanisme.

Postură anormală a capului: pacienții pot înclina capul spre spate sau ridica bărbia pentru a îmbunătăți câmpul vizual.

Senzația de ochi uscat sau iritat: funcția de protecție a pleoapei este afectată, ceea ce poate provoca uscăciune sau disconfort ocular.

Impact estetic: ptoza modifică simetria facială, având un efect negativ asupra aspectului și încrederii pacientului.

Probleme de vedere binoculară: la copii, poate duce la ambliopie („ochi leneș”) sau strabism din cauza afectării focalizării corecte.

Lăcrimare excesivă: apare ca răspuns la iritație sau uscăciune oculară.

Tipuri de ptoză palpebrală

1. Ptoza congenitală

Ptoza congenitală dobândită este prezentă de la naștere și apare din cauza dezvoltării incomplete sau anormale a mușchiului ridicător al pleoapei (levator palpebrae). Copiii afectați pot prezenta pleoapa căzută pe unul sau ambii ochi. În multe cazuri, ptoza palpebrală la bebeluși este asociată cu alte probleme oculare, cum ar fi:

• Strabismul (alinierea incorectă a ochilor).
• Ambliopia („ochiul leneș”), cauzată de obstrucția câmpului vizual. Tratamentul este necesar în cazurile severe, pentru a preveni complicațiile de vedere și pentru a îmbunătăți aspectul estetic ptozei palpebrale la copii 

2. Ptoza aponevrotică

Reprezintă cel mai frecvent tip de ptoză dobândită, fiind întâlnită mai ales la persoanele vârstnice. Aceasta apare din cauza slăbirii sau separării aponevrozei mușchiului ridicător al pleoapei, un proces natural al îmbătrânirii. Alte cauze includ utilizarea prelungită a lentilelor de contact sau intervențiile chirurgicale oculare. Tratamentul chirurgical este adesea necesar pentru restabilirea funcției pleoapei.

3. Ptoza neurogenă

Se dezvoltă ca urmare a afectării nervilor care controlează ridicarea pleoapei, în special nervul oculomotor. Acest tip de ptoză poate apărea în boli precum sindromul Horner, miastenia gravis sau după accidente vasculare cerebrale. Tratamentul se bazează pe abordarea cauzei de bază, fie prin medicație, fie prin intervenții chirurgicale.

4. Ptoza palpebrală unilaterală

Ptoza palpebrală unilaterală are cauze precum traumatismele locale, afectarea nervului oculomotor, tumori sau diverse afecțiuni musculare. Pe lângă aspectul estetic evident, poate afecta câmpul vizual al pacientului, în special dacă pleoapa cade suficient de mult pentru a acoperi pupila. Tratamentul se bazează pe evaluarea cauzei și poate include intervenții chirurgicale sau terapii pentru corectarea funcției pleoape.

5. Ptoza palpebrală bilaterală

Presupune căderea pleoapelor superioare la ambii ochi, fiind mai frecvent asociată cu afecțiuni sistemice sau musculare, cum ar fi distrofia musculară sau miopatiile mitocondriale. Aceasta poate avea un impact semnificativ asupra vederii, mai ales în cazurile severe, în care câmpul vizual este restricționat. Tratamentul variază de la abordarea cauzei subiacente până la intervenții chirurgicale pentru restabilirea funcției normale a pleoapelor.

6. Ptoza mecanică

Ptoza mecanică este determinată de o greutate excesivă a pleoapei, care împiedică ridicarea normală. Cauzele includ tumori, chisturi, cicatrici sau inflamații locale. Tratamentul constă în eliminarea cauzei și, în unele cazuri, în intervenții reconstructive pentru restabilirea funcției pleoapei.

Factori de risc în apariția ptozei palpebrale

Există o serie de factori care pot crește probabilitatea apariției ptozei palpebrale, chiar și în absența unei cauze directe evidente:

Vârsta: îmbătrânirea este cel mai frecvent factor de risc, deoarece odată cu trecerea anilor, mușchii și țesuturile pleoapei își pierd elasticitatea și fermitatea.

Predispoziția genetică: persoanele cu membri ai familiei care au suferit de ptoză congenitală sau dobândită pot avea un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune.

Prezența bolilor autoimune sau neurologice: afecțiuni precum miastenia gravis sau scleroza multiplă pot afecta mușchii și nervii implicați în ridicarea pleoapei.

Expunerea la traumatisme: accidentele care afectează direct structura pleoapei sau a orbitei pot crește riscul de ptoză.

Intervențiile chirurgicale oftalmologice: persoanele care au suferit operații la nivelul ochiului, cum ar fi cele pentru cataractă, sunt mai susceptibile la ptoză datorită manipulării pleoapei în timpul procedurii.

Utilizarea prelungită a lentilelor de contact: acest obicei poate duce la slăbirea mușchiului ridicător al pleoapei, în special în cazul lentilelor rigide sau prost adaptate.

Afecțiuni inflamatorii sau alergii cronice: inflamația recurentă a pleoapelor poate deteriora țesuturile și poate contribui la apariția ptozei.

Cum poți preveni ptoza palpebrală?

1. Control de rutină 

Ptoza palpebrală poate fi prevenită prin controale oftalmologice regulate, care permit depistarea timpurie a oricăror afecțiuni ce pot afecta mușchii, nervii sau alte structuri oculare. Este important ca persoanele cu antecedente familiale de afecțiuni oculare să își monitorizeze periodic sănătatea ochilor.

2. Investigații 

Realizarea investigațiilor complete atunci când apar simptome oculare, cum ar fi oboseala pleoapelor, scăderea câmpului vizual sau dificultăți de ridicare a pleoapei, poate ajuta la identificarea și tratarea din timp a cauzelor ptozei. Aceste investigații includ teste imagistice, evaluări neurologice sau examinări musculare, dacă este cazul.

3. Protecția ochilor

Utilizarea ochelarilor de protecție în timpul activităților care prezintă risc de traume oculare, precum sporturile de contact sau lucrul în medii industriale, poate preveni leziunile care ar putea duce la ptoză traumatică. Evitarea expunerii excesive la factori de risc, cum ar fi razele ultraviolete, este, de asemenea, benefică pentru sănătatea pleoapelor.

4. Managementul afecțiunilor sistemice

Menținerea unui stil de viață sănătos și gestionarea corectă a bolilor sistemice precum diabetul, hipertensiunea sau tulburările neurologice poate reduce riscul apariției ptozei palpebrale asociate acestor condiții. O dietă echilibrată, odihna adecvată și evitarea stresului excesiv contribuie, de asemenea, la prevenirea slăbirii musculaturii pleoapelor.

Tratament ptoză palpebrală

Ptoza palpebrală presupune un tratament care îmbunătățește câmpul vizual afectat de pleoapele căzute, restabilește simetria facială și contribuie la creșterea calității vieții pacientului.

La optica medicală Infosan, tratamentul pentru ptoza palpebrală este realizat de o echipă de specialiști cu experiență vastă în chirurgia pleoapelor. Utilizăm tehnici moderne minim invazive și personalizăm fiecare procedură pentru a obține rezultate estetice și funcționale optime.

1. Tratament ptoză palpebrală fără operație

Terapia fizică: exercițiile pentru mușchii pleoapelor pot ajuta la îmbunătățirea tonusului muscular și la menținerea mobilității pleoapei.

Utilizarea de ochelari speciali: ochelarii cu suport pentru pleoape pot fi folosiți pentru a ridica ușor pleoapa superioară, oferind un sprijin temporar.

Medicație: în cazul ptozei cauzate de tulburări neurologice, medicamentele care vizează tratarea afecțiunii de bază pot ajuta la ameliorarea simptomelor ptozei.

Corectarea defectelor de vedere: dacă ptoza este asociată cu probleme de vedere, corectarea acestora cu ochelari poate reduce impactul vizual al afecțiunii.

2.  Tratament ptoză palpebrală prin operație

Blefaroplastia: chirurgul îndepărtează excesul de piele sau țesuturi din pleoapa superioară și corectează mușchii care ridică pleoapa, restabilind mobilitatea acesteia.

Fixarea aponevrozei: în cazul ptozei aponevrotice, chirurgul poate fixa aponevroza mușchiului ridicător al pleoapei pentru a îmbunătăți funcția acesteia.

Transpoziția mușchiului ridicător: dacă mușchiul ridicător al pleoapei este slab, chirurgul poate muta mușchiul sau poate folosi alte tehnici pentru a-l întări și a restabili capacitatea de ridicare a pleoapei.

Proceduri pentru ptoza neurogenă: dacă ptoza este cauzată de o afecțiune neurologică, tratamentele chirurgicale pot fi adaptate în funcție de starea pacientului și de diagnosticul specific.

3. Tratament după operația de ptoză palpebrală

După intervenția chirurgicală pentru corectarea ptozei palpebrale, este esențial să urmezi o serie de recomandări pentru a asigura o recuperare rapidă și eficientă. Acestea includ:

• Comprese reci

Aplicarea de comprese reci pe pleoape ajută la reducerea umflăturii și a disconfortului în primele zile după intervenție.

• Medicație

Medicul va prescrie analgezice sau antiinflamatoare pentru a reduce durerea și inflamația post-operatorie. Urmează instrucțiunile pentru administrarea corectă a acestora.

• Evitarea efortului fizic

Pentru o recuperare optimă, este important să eviți activitățile fizice intense sau care pot pune presiune asupra ochilor, cum ar fi ridicarea greutăților sau exercițiile solicitante.

• Consultație post-operatorie

Este necesar să ai consultații oftalmologice pentru adulți de follow-up cu medicul pentru a monitoriza evoluția vindecării și pentru a te asigura că pleoapele se vindecă corect, ajustând tratamentele dacă este cazul.

Când să mergi la medic?

Este recomandat să mergi la medic dacă observi o agravare a ptozei sau schimbări ale aspectului pleoapelor, dacă simți durere severă, umflături sau roșeață persistentă după intervenție, dacă întâmpini dificultăți de vedere sau vederea devine neclară, sau dacă apar semne de infecție, cum ar fi secreții sau febră.