fbpx
×

Spitalul de Oftalmologie Infosan realizează operații de cataractă pentru adulți, în regim CASMB. Pentru mai multe detalii, sunați-ne la 021.211.4067

A- A+

Cataracta: care sunt simptomele acestei afecțiuni și cum poate fi tratată

martie 4, 2021 serban

Problemele de vedere reprezintă un aspect al sănătății care nu ar trebui niciodată tratat în mod superficial. Acest fapt este cu atât mai important în cazul cataractei, una dintre cele mai frecvente și imprevizibile afecțiuni oftalmologice.

Deși simptomele cataractei nu sunt întotdeauna resimțite în stadiile incipiente, odată cu progresarea sa aceasta poate deveni o adevărată amenințare pentru sănătate. Dacă nu este depistată și tratată în timp util, repercusiunile acestei afecțiuni pot varia ca intensitate, în numeroase cazuri ajungându-se chiar la orbirea totală. În fapt, cataracta se numără printre cauzele principale de orbire la aproximativ o treime dintre oamenii nevăzători. Aceasta afectează în prezent aproximativ 65 de milioane de oameni din întreaga lume, cauzând pierderi drastice de vedere în peste 80% dintre cazuri.

Din fericire, modernizarea medicinei a făcut posibilă descoperirea unui tratament chirurgical pentru cataractă. Astfel, dacă aceasta este depistată și tratată la timp, vederea pacientului se va îmbunătăți progresiv, iar riscurile asociate acestei afecțiuni devin minime sau inexistente.

Citește acest articol pentru a afla ce este cataracta și cum poate fi prevenită, care sunt principalele simptome și cum poate fi tratată.

Cuprins:

  1. Cataracta – ce este cataracta și care sunt cauzele și simptomele sale

1.1. Cataracta: simptome

1.2. Cauzele cataractei

  1. Tratarea cataractei: ce trebuie să știi despre operația de cataractă

  2. Prevenirea cataractei: ce poți face pentru a preveni această afecțiune

1. Cataracta – ce este cataracta și care sunt cauzele și simptomele sale

Cataracta reprezintă o afecțiune oftalmologică care se manifestă prin pierderea transparenței cristalinului, lentila din interiorul ochiului care contribuie la refractarea luminii și de realizarea imaginii. Prin urmare, lumina nu mai poate pătrunde în interiorul ochiului iar imaginile nu se mai pot forma clar pe suprafața retinei. Cu alte cuvinte, cataracta determină opacifierea acestuia, scăzând astfel în mod progresiv capacitatea de vedere.

În majoritatea cazurilor, ambii ochi sunt afectați de cataractă. Această afecțiune nu este însoțită de durere, pacienții acuzând de cele mai multe ori o scădere sau o încețoșare progresivă a vederii. Este posibil însă și ca un singur ochi să fie afectat de mai multe tipuri de cataractă. Astfel, în funcție de tipul afecțiunii oculare, calitatea vederii poate fi influențată de lumina mediului, puternică sau difuză.

Cataracta poate fi clasificată în mai multe categorii, fie în funcție de cauza apariției acesteia, fie după tipul opacității cristalinului. După cauzele care i-au generat apariția, aceasta poate fi:

Cataracta congenitală este prezentă încă din naștere și se numără printre principalele cauze de slăbire a acuității vizuale în cazul copiilor.

În funcție de tipul opacității cristalinului, cataracta poate fi clasificată și în cataractă corticală, nucleară, cortinucleară sau subcapsulară posterioară.

Cataracta corticală poate apărea pe marginea cristalinului sau pe cortex și este întâlnită, în general, în cazul tinerilor, fiind asociată diabetului zaharat și expunerii îndelungate la razele ultraviolete. Pe lângă vederea în ceață, simptomul cel mai des întâlnit în cazul cataractei corticale este dificultatea de a percepe adâncimea imaginii.

Cataracta nucleară este strâns legată de înaintarea în vârstă și afectează, în majoritatea cazurilor, ambii ochi. Aceasta se formează în partea centrală (nucleul) cristalinului, de aici provenindu-i și denumirea. În stadii incipiente, aceasta poate să nu fie sesizabilă. Odată cu avansarea afecțiunii, însă, apar simptomele, cea mai des întâlnită fiind scăderea puterii de percepție la distanță.

Cataracta subcapsulară posterioară se formează, în general, în spatele capsulei cristalinului și reprezintă categoria cu cea mai mare rată de progresie. Simptomele principalele ale acestui tip de cataractă sunt sensibilitatea față de lumina densă, slăbirea puterii de percepție a obiectelor situate în apropiere și diplopia monoculară (vederea dublă într-un singur ochi).

1.1. Cataracta: simptome

Deși este posibil ca simptomele cataractei să nu fie resimțite în stadiile cele mai incipiente ale afecțiunii, odată cu progresarea bolii pacienții vor începe să prezinte anumite simptome specifice, cele mai importante fiind încețoșarea progresivă a vederii și incapacitatea de a aprecia corect distanțele. Alte manifestări des întâlnite în cazul cataractei sunt fotofobia (sensibilitatea exagerată la lumină), leucocoria (pupila capătă o culoare albă) și, în cazurile mai avansate, chiar diplopia (vederea dublă).

De asemenea, în funcție de tipul afecțiunii, pacienții pot prezenta o sensibilitate accentuată și o capacitate scăzută de vedere în lumina puternică (mai ales în cazul cataractei subcapsulare posterioare) sau, din contră, o diminuare signifiantă a vederii nocturne. Acest lucru poate deveni un adevărat obstacol pentru activitățile de zi cu zi, precum condusul pe timp de noapte sau chiar cititul.

Nu în ultimul rând, odată cu progresul cataractei poate fi afectat și felul în care percepi culorile. În primă instanță, acestea își pierd din intensitate, anumite nuanțe devenind tot mai șterse. În timp, cromatica pe care o vezi poate căpăta chiar tente gălbui sau maronii, ca urmare a pierderii transparenței cristalinului.

1.2. Cauzele cataractei

Deși factorul principal care poate cauza cataracta este înaintarea în vârstă, există numeroase alte cauze care pot determina apariția acestei afecțiuni și la copii sau la persoanele tinere. Printre acestea se numără și traumatismele directe (perforante) sau indirecte (neperforante), care pot determina cataracta traumatică.

De asemenea, o altă cauză comună a acestei afecțiuni oculare este expunerea îndelungată la razele ultraviolete (UV), care determină o aglomerare și o îngroșare a proteinelor cristalinului. Prin urmare, acesta se opacifiază, iar lumina nu va mai putea pătrunde în interiorul ochiului, ceea ce scade progresiv capacitatea de formare a imaginii la nivelul retinei.

Anumite tipuri de medicamente sau substanțe se numără și ele printre factorii care pot genera apariția cataractei. Astfel, uzul în doze mari de clorpromazină, substanță folosită frecvent în tratarea medicamentoasă a tulburărilor psihotice precum schizofrenia, a fost asociat cu dezvoltarea cataractei capsulare anterioare. Folosirea steroizilor, de asemenea, poate crește riscul apariției cataractei subcapsulare posterioare. Alte medicamente care pot genera dezvoltarea acestei afecțiuni sunt amiodarona, diureticele antigutoase sau sărurile de aur.

 

Nu în ultimul rând, cataracta se poate dezvolta și ca urmare a altor afecțiuni ale organismului, cele mai comune fiind diabetul zaharat, atopia sau neurofibromatoza (cunoscută și sub numele de „boala von Recklinghausen”). Afecțiunile oculare comune precum miopia sau uveita (inflamația membranei formate din iris, corp ciliar și coroidă) reprezintă, de asemenea, factori care pot genera apariția cataractei.

2. Tratarea cataractei: ce trebuie să știi despre operația de cataractă

Deși simptomele incipiente ale cataractei pot fi ameliorate prin folosirea ochelarilor și mărirea progresivă a dioptriilor lor, aceștia nu reprezintă o metodă de tratament curativ a acestei afecțiuni. Astfel, singurul mijloc prin care cataracta poate fi tratată este operația chirurgicală. Iată care sunt răspunsurile la cele mai comune întrebări pe care pacienții și le pun despre operația de îndepărtare a cataractei:

În prezent, operația chirurgicală este singura modalitate permanentă de tratament a cataractei. Cea mai sigură tehnică folosită este facoemulsificarea cu ultrasunete și implantul de cristalin artificial foldabil.

În mod ideal, operația trebuie realizată atunci când afecțiunea devine un impediment pentru activitatea zilnică. Pentru a se evita ulterioarele complicații, precum glaucomul sau inflamațiile, este recomandat ca intervenția chirurgicală să se realizeze în stadiul incipient al bolii. Dacă nu este tratată în timp util, cataracta poate genera orbirea totală, iar viteza de avansare a acestei afecțiuni este imprevizibilă și poate varia în funcție de pacient.

În cazul adulților, operația de cataractă se desfășoară, în cele mai multe cazuri, sub anestezie locală. Intervenția are loc sub microscop operator oftalmologic, cu o incizie la marginea corneei. Operația va fi realizată de către medicul specialist prin tehnica facoemulsificării cu ultrasunete, care presupune îndepărtarea cristalinului prin aspirare de către o sondă care emite ultrasunete. În locul acestuia se implantează un cristalin artificial pliabil care nu necesită sutură. Acest lucru determină o micșorare a inciziilor necesare și o minimizare a riscurilor post-operatorii.

Intervenția chirurgicală pentru tratarea cataractei este extrem de rapidă și nu necesită internare. În funcție de gradul de avansare a afecțiunii, aceasta poate dura, în general, de la 15 până la 30 de minute.

În cazul intervenției chirurgicale de tratare a cataractei, recuperarea postoperatorie este relativ rapidă. După operație, ochiul afectat va rămâne sub pansament timp de o zi. Acest lucru este urmat de un tratament postoperatoriu pe bază de picături.

După această intervenție, capacitatea de vedere se va îmbunătăți treptat, acuitatea vizuală putând fi recuperată, în majoritatea cazurilor, în mod complet, dacă starea de sănătate a pacientului nu este afectată de diverse condiții asociate precum glaucomul, diabetul zaharat sau alte retinopatii. În general, la câteva săptămâni după operația de cataractă pacientului îi vor fi prescriși, în urma unei noi consultații oftalmologice, ochelari pentru citit.

Pentru că operația de tratare a cataractei nu este un procedeu care implică foarte multe complicații, restricțiile postoperatorii sunt limitate. Cu toate acestea, există anumite lucruri pe care trebuie să le eviți în perioada imediat următoare acestei intervenții.

Cel mai important aspect pe care trebuie să îl ai în vedere după ce ai trecut printr-o astfel de operație este condusul. Astfel, este interzis să urci la volanul unei mașini atât în ziua în care a avut loc intervenția, cât și în ziua ulterioară acesteia. Prin urmare, dat fiind faptul că această operație nu necesită internare, este necesar să ai alături de tine un însoțitor care să te poată ajuta să te deplasezi după ce intervenția s-a încheiat. De asemenea, este recomandat să eviți atât activitățile fizice intense în primele zile postoperatorii, cât și spațiile care pot genera factori iritanți pentru globul ocular, precum praful sau polenul.

Operația de tratare a cataractei este foarte sigură și nu implică niciun risc major. Complicațiile care pot apărea în urma acestei intervenții sunt foarte rare și tratabile. Printre acestea se pot număra, în funcție de gradul de avansare a afecțiunii, afecțiunile corneene, infecțiile oculare tratabile prin antibiotic sau edemul retinian central, care poate dispărea de la sine. În cazuri rare, după intervenție (în primul an postoperator) poate apărea opacifierea capsulei posterioare, care poate duce la scăderea acuității vizuale. Acest lucru poate fi însă tratat prin crearea unei breșe (capsulotomie laser).

Fenomenele precum lăcrimarea ochilor, usturimea sau senzația de ochi uscat sunt perfect normale în urma unei operații de tratare a cataractei, ca urmare a implantului de cristalin artificial. Acestea vor dispărea treptat, la scurt timp după efectuarea intervenției.

Precum în urma oricărei operații chirurgicale, unele vase de sânge se pot sparge în urma contactului cu globul ocular, ceea ce duce la acumularea de fluid în interiorul ochiului. Acest lucru poate determina vederea în ceață, tratabilă prin picăturile prescrise post-operație. Ochiul își va recupera în mod treptat vederea într-un interval de timp scurt.

3. Prevenirea cataractei: ce poți face pentru a preveni această afecțiune

Din păcate, nu există în prezent un tratament exact care poate fi urmat pentru a preveni apariția cataractei. Cel mai sigur mijloc la care poți apela este controlul oftalmologic regulat, indiferent de vârstă. Acest lucru poate ajuta la descoperirea acestei afecțiuni când însă este în stare incipientă, simplificând în mod signifiant tratarea acesteia.

De asemenea, este recomandată evitarea factorilor care pot genera apariția cataractei, precum fumatul sau consumul de alcool. O alimentație sănătoasă și echilibrată, care să conțină alimente bogate în antioxidanți, vitamine și minerale este și ea extrem de importantă în prevenirea apariției cataractei sau a altor afecțiuni oftalmologice. Nu în ultimul rând, este foarte indicată purtarea ochelarilor cu factor de protecție contra razelor ultraviolete, căci acestea pot reprezenta una dintre cauzele majore ale apariției acestei afecțiuni.

Cataracta se numără printre afecțiunile oculare care nu trebuie să fie, sub nicio formă, ignorate. Dacă observi semne incipiente ale acestei afecțiuni, programează-te cât de repede poți la un control oftalmologic, pentru a o descoperi și a o putea trata din timp.

Surse foto: Shutterstock.com, Unsplash.com.