Ambliopia sau boala ochiului leneș este o afecțiune oculară caracterizată printr-o performanță slabă a unui ochi sau, în cazuri foarte rare, a ambilor. Adulții care se confruntă cu această boală pot avea o vedere redusă, care nu este întotdeauna posibil de corectat cu ochelari sau cu lentile de contact. În cazul copiilor, depistată precoce, afecțiunea poate fi tratată mult mai ușor. Descoperă în continuarea acestui articol ce este ambliopia, care sunt simptomele și cauzele ei și ce metode tratament există.
Ambliopia la adulți – simptome, cauze și metode de tratament
Ambliopia este întâlnită în special la copii, dar și la adulți. Aceasta reprezintă o problemă frecventă cu care se confruntă mulți oftalmologi, afectând foarte multe persoane. Ochiul leneș sau ambliopia este o afecțiune care provoacă o acuitate vizuală slabă, de obicei la un singur ochi. Pentru a fi depistată la timp, este recomandat să mergi la consultații oftalmologice pentru adulți, în urma cărora poți primi un tratament corespunzător.
Ce este ambliopia și care sunt simptomele acesteia?
În termeni populari, ambliopia mai este denumită și boala ochiului leneș. Această afecțiune rezultă din dezvoltarea deficitară a unui ochi, motiv pentru care vederea este afectată. Prin urmare, un ochi devine mai slab decât celălalt încă din copilărie, lucru care poate fi depistat la vârste fragede sau mai târziu, la maturitate. Creierul va favoriza ochiul mai bun, motiv pentru care celălalt va vedea din ce în ce mai slab. Depistarea timpurie este foarte importantă deoarece tratamentul este mai eficient atunci când este început la timp.
Ambliopia reprezintă o condiție care este caracterizată de scăderea acuității vizuale. Acuitatea vizuală nu este îmbunătățită prin oricare corecție a erorii refractive și nici nu este pe deplin explicată de existența unei leziuni organice, a explicat doamna Dr. Andreea Hopincă, medic primar oftalmopediatru în cadrul spitalului Infosan.
Ambliopia se manifestă de obicei la un singur ochi, dar poate fi și bilaterală. Principalele definiții ale acestei afecțiuni pot fi reducerea acuității vizuale, dezechilibrul funcțional între ochi sau aportul inadecvat de informații binoculare în cortexul primar. Tulburările privind aportul de stimuli primiți de cortex culminează, în cele din urmă, cu ambliopia.
Impactul pe care îl are asupra sistemului vizual se află în legătură directă cu momentul în care începe tulburarea vizuală, cu intensitatea, tipul și durata acesteia. Atunci când ambliopia este severă și nu este identificată în primele luni sau ani de viață, se poate ajunge la o alterare definitivă a funcției vizuale. Dacă tulburarea stimulilor vizuali apare mai târziu și este mai ușoară poate fi vorba de o ambliopie funcțională.
Principalele simptome ale ochiului leneș la adulți sunt următoarele:
- Nu se pot vedea obiectele îndepărtate;
- Ochi rătăcitori;
- Probleme de coordonare la nivelul ochilor;
- Tendința de înclinare a capului;
- Pierderea vederii periferice;
- Rezultate anormale la testele de screening oftalmologic.
Principalul simptom este reprezentat de scăderea acuității vizuale, dar el poate să fie însoțit și de o lipsă a alinierii ochilor, a precizat doamna Dr. Andreea Hopincă.
Cauzele ambliopiei la adulți și metode de tratament
Atunci când există o problemă majoră între cei doi ochi în ceea ce privește capacitatea de focalizare poate fi vorba de ambliopie. Cele mai frecvente cauze ale acesteia țin de alte probleme de vedere congenitale sau dobândite, pe care este extrem de important să le tratezi corespunzător. În caz contrar, creierul începe să se bazeze doar pe ochiul cu vedere mai bună, ceea ce duce la ambliopie.
Printre afecțiunile oculare care pot cauza ambliopie se numără:
Erori de refracție – acestea afectează modul în care lumina trece prin ochi. Cele mai cunoscute erori de refracție sunt:
- Miopia – probleme de vedere la distanță.
- Hipermetropie – probleme de vedere la apropiere.
- Astigmatism – cornee curbată.
- Strabism (ochi încrucișați) – dacă ochii nu se mișcă împreună, ca o pereche, așa cum este normal, creierul începe să se bazeze pe un singur ochi în detrimentul celuilalt, acest lucru ducând la ambliopie.
Probleme structurale:
- Cataractă
- Astigmatismul
- Pleoapă căzută
- Cicatrice pe cornee
Deși ambliopia poate fi tratată mult mai ușor la copii, datorită faptului că pentru ei este o perioadă în care se formează conexiunile complicate dintre ochi și creier, și adulții pot beneficia acum de tratamente prin caree să-și îmbunătățească acuitatea vizuală. Durata tratamentului depinde foarte mult de gradul de pierdere al vederii.
În general, ambliopia apare până la vârsta de 7 ani. Adulții pot fi și ei depistați cu o ambliopie ușoară, care nu a fost sesizată și tratată în copilărie. Cu toate că timp de mulți ani s-a crezut că ambliopia poate fi tratată doar la copii, acest lucru nu este neapărat adevărat. Chiar dacă fiecare pacient este diferit, s-au observat rezultate satisfăcătoare în urma tratamentelor pentru ambliopie la adulți.
În timp ce tratamentul cu cele mai mari rate de succes este cel aplicat copiilor, este totuși posibil ca sistemul vizual să fie reeducat la orice vârstă și să se restabilească astfel vederea binoculară. Un exemplu este purtarea plasturelui sau a ocluzorului, care presupune acoperirea ochiului sănătos în vederea stimulării ochiului slab. În unele cazuri, pot fi recomandate intervențiile chirurgicale, mai ales atunci când pacientul suferă de cataractă sau ptoză, pentru a elibera axul vizual, sau când este vorba de un strabism, pentru corectarea deviației celor doi ochi. O tehnică nouă este terapia pentru îmbunătățirea acuității vizuale, care constă într-o serie de exerciții specifice extrem de eficiente. Aceasta reprezintă o speranță pentru adulții care suferă de boala ochiului leneș.
Ambliopie ușoară și severă – ce alte tipuri de ambliopie există?
Atunci când este suspectată o ambliopie, este importantă determinarea acuității vizuale (AV) prin teste de vedere binoculare. În funcție de nivelul AV, ambliopia poate fi ușoară, moderată sau severă.
De asemenea, în funcție de cauza care o provoacă, această afecțiune poate fi de mai multe feluri:
- Ambliopia de refracție – este cunoscută și sub numele de ambliopie anizometropică. Aceasta apare atunci când există un grad ridicat de miopie sau hipermetropie la unul sau la ambii ochi.
- Ambliopia strabismică – este cauzată de o aliniere greșită a ochilor. Strabismul este o deviație a unui ochi, ce duce la pierderea paralelismului ocular. Prin urmare, ochii nu primesc imagini egale, lucru care determină adaptarea sistemului vizual la această schimbare.
- Ambliopia de deprivare – acest tip este cel mai rar întâlnit și este cauzat de o privare de vedere în copilăria timpurie. Printre cauzele ambliopiei de deprivare se numără și cataracta congenitală, care apare atunci când un ochi este privat de semnale vizuale clare. Este cea mai severă formă a acestei afecțiuni și poate avea drept consecință pierderea vederii dacă este lăsată netratată.
- Ambliopia mixtă – ambliopia este considerată mixtă atunci când este cauzată de doi factori. Din punct de vedere clinic, aceasta este mai severă.
Ambliopia la copii – metode de diagnostic și tratament
Ambliopia reprezintă o scădere a acuității vizuale și este o problemă de sănătate publică majoră. Aceasta se dezvoltă mai ales la începutul vieții, în timpul perioadei de dezvoltare vizuală. Recunoașterea timpurie a factorilor de risc poate crește rata de succes a tratamentului și a șanselor de recuperare a acuității vizuale. Ambliopia nu este întotdeauna evidentă și poate trece ușor neobservată, de aceea consultațiile oftalmologice pentru copii reprezintă cea mai bună metodă de diagnosticare. Fiecare copil ar trebui să beneficieze de un screening timpuriu și regulat al vederii, pentru a depista orice fel de problemă oculară.
Diagnosticarea ambliopiei la copii
Deși ambliopia la copii poate fi ușor trecută cu vederea, există câteva semne care pot da de gândit:
- Copilul se lovește de lucruri pe o anumită parte.
- Copilul favorizează doar o anumită parte a corpului.
- Poate avea ochiii îndreptați în diferite direcții (strabism).
- Copilul are tendința de a înclina frecvent capul într-o parte.
- Imposibilitatea de a urmări cu privirea un obiect sau o persoană.
- Dificultăți la prinderea sau aruncarea mingii.
- Împiedicarea sau căderea frecventă.
Diagnosticul de ambliopie se pune atunci când există dovezi de acuitate vizuală scăzută. Evaluarea poate începe cu o anamneză care ține cont de vârsta pacientului și de observațiile părinților. Aceștia sunt primii care descoperă anumite anomalii și își exprimă îngrijorarea cu privire la capacitatea copilului de a vedea.
Depistarea precoce a acestei afecțiuni crește foarte mult șansele de recuperare completă. De aceea, este recomandat ca cei mici să facă un screening complet al vederii înainte de vârsta de șase luni și să-l repete la vârsta de 3 ani. Pentru examinare, oftalmologul sau optometristul este posibil să:
- pună picături în ochi pentru a mări pupila.
- acopere câte un ochi pe rând și să testeze dacă fiecare dintre aceștia poate urmări un obiect aflat în mișcare.
- să le ceara copiilor mai mari să citească literele de pe o diagramă aflată în cealaltă parte a camerei.
De asemenea, testul reflexului cornean la lumină este extrem de util și se poate efectua la orice vârstă. Acesta presupune aprinderea unei lumini deasupra ochilor copilului la distanță și observarea poziției luminii pe cornee în raport cu pupila. Locația reflexiei luminii de la cei doi ochi ar trebui să fie simetrică. În caz contrar, poate fi vorba de o anomalie și este recomandată o evaluare oftalmologică suplimentară.
Există și câțiva factori de risc care pot fi luați în calcul pentru depistarea ambliopiei la copii, și anume, istoricul familial al afecțiunilor oculare, eventualele probleme de dezvoltare ale copilului sau nașterea prematură.
Tratamentul ambliopiei – ce metode sunt indicate în cazul copiilor?
Tratamentul pentru ambliopie este individualizat în funcție de cauza acesteia. Tratamentul este mult mai eficient dacă începe devreme în copilărie, atunci când conexiunile dintre ochi și creier sunt încă în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, și adulții pot beneficia de soluții optime pentru ei în vederea recăpătării acuității vizuale.
Tratamentul este individualizat în funcție de vârsta pacientului, de gradul ambliopiei, dacă e ușoară, medie sau severă, și de cauza ambliopiei, a completat doamna Dr. Andreea Hopincă.
În cazul copiilor, strategiile de tratament se concentrează pe determinarea creierului să folosească ochiul mai slab. Printre acestea se numără:
- Plasturi pentru ochi – copilul care suferă de ambliopie poate purta un plasture peste ochiul cel bun, cel puțin câteva ore pe zi. Acest lucru va determina creierul să folosească imaginile transmise de ochiul mai slab, ajutându-l să devină în cele din urmă mai puternic. Această strategie este eficientă dar poate dura luni sau chiar ani de zile.
- Ochelari – ochelarii sunt, de asemenea, un tratament frecvent în cazul ochiului leneș. Aceștia pot ajuta în cazul în care pacientul suferă de miopie, hipermetropie sau încrucișarea ochilor.
- Picături pentru ochi – în cazurile ușoare, oftalmologul poate recomanda picături pentru ochi cu atropină, care au rolul de a încețoșa temporar vederea ochiului cel bun. Scopul este același ca în cazul folosirii unui plasture, și anume acela de a forța creierul să folosească ochiul mai slab.
- Intervenție chirurgicală – cu toate că ambliopia nu se poate opera, intervențiile chirurgicale pot fi recomandate pentru a remedia alte cauze ale acestei afecțiuni, cum ar fi cataracta.
Cu un diagnostic și un tratament precoce adecvat, copiii cu ambliopie își pot îmbunătăți semnificativ nivelul de acuitate vizuală. În cazurile severe este posibil să nu se ajungă la o vedere perfectă dar tratamentul evita complicațiile care ar putea apărea. Iată ce tratamente se aplică de obicei, în funcție de tipul de ambliopie depistată:
Ambliopie de refracție – copiii cu ambliopie refractivă, ochi leneș cauzat de astigmatism, miopie sau hipermetropie, sunt tratați în mod obișnuit cu plasture.
Ambliopie strabismică – poate fi tratată în mod eficient cu ochelari de vedere sau plasturi. Dacă este vorba de un strabism sever, medicul oftalmolog poate recomanda și o intervenție chirurgicală pentru a alinia ochiul încrucișat cu creierul.
Ambliopia de deprivare – atunci când afecțiunea este cauzată de cataractă, tratamentul va depinde de vârsta copilului și de mărimea cataractei. Dacă cataracta este doar un mic punct pe cristalin, medicul poate recomanda plasturi și, eventual, purtarea de ochelari de vedere și lentile de contact. Copiii care se nasc cu cataractă densă au nevoie cât mai repede de intervenție chirurgicală.
Succesul terapiei depinde foarte mult de respectarea indicațiilor date de medicul oftalmolog. De aceea, educarea părinților în legătură cu această problemă oculară și consecințele ei este primordială. Este important ca supravegherea constantă a acestei afecțiuni să fie o prioritate pentru părinți, care trebuie să fie educați cu privire la necesitatea unei monitorizări continue și la posibilitatea de recurență.
Așadar, deși ambliopia nu poate fi prevenită, și nici problemele oculare care o pot cauza, există metode și soluții pentru a împiedica agravarea acesteia. Cel mai bun mod pentru a preveni problemele oculare este efectuarea examenelor oftalmologice regulate. Pentru copii, este recomandată o examinare amănunțită la vârstă de 6 luni și apoi la 3 ani.
Sursa foto: pexels.com, freepik.com
Referințe:
https://www.aao.org/education/disease-review/amblyopia-types-diagnosis-treatment-new-perspectiv
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10707-amblyopia-lazy-eye
https://www.healthline.com/health/lazy-eye#treatment
https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2007/0201/p361.html
