Nervul optic este cel care transportă imaginile văzute de ochi către creier. Atrofia oculară reprezintă afectarea acestui nerv optic, cauzele putând fi de diverse feluri. Un motiv frecvent este fluxul sanguin deficitar întâlnit cel mai adesea la persoanele în vârstă, dar nervul optic poate fi afectat și de șocuri, toxine, radiații sau traumatisme. Există, de asemenea, și forme de atrofie a nervului optic care afectează copiii și adulții tineri. Persoanele cu această afecțiune ar trebui să consulte regulat medicul oftalmolog pentru a evita complicațiile. Află mai multe informații utile despre atrofia oculară, cauzele acesteia, simptomatologia și cum poate fi diagnosticată și tratată.
Atrofia nervului optic – ce este, ce simptome are și care sunt cauzele acesteia?
Pierderea vederii reprezintă un motiv de îngrijorare și poate avea cauze diferite. Uneori, aceasta poate fi provocată de o afecțiune numită atrofia nervului optic. Pentru că nervul optic este cel care transportă informația vizuală primită de ochi către creier, atrofia oculară reprezintă o parte importantă în oftalmologie, intersectându-se și cu alte subramuri sau specialități medicale precum neurooftalmologie sau neurologie și neurochirurgie.
Atrofia nervului optic nu este o boală în sine, indicând doar o afectare a căilor vizuale, și poate apărea ca urmare a unor diferite afecțiuni. Tratamentul unui pacient cu atrofie presupune o anamneză adecvată, dar și o examinare sistemică și oculară. Înainte de a afla care sunt exact metodele de tratare, descoperă mai multe informații despre atrofia ochilor, cum se manifestă ea și care sunt cauzele principale.
Ce este atrofia oculară?
Nervul optic este poziționat în centrul retinei, fiind o zonă circulară de culoare roz din care radiază principalele vase de sânge ale retinei. Acesta conectează retina (stratul ochiului care poartă celulele de vedere) cu lobul occipital (acea parte a creierului care interpretează vederea). Așadar, nervul optic este cel care leagă ochiul de creier, permițând oamenilor să vadă.
Atrofia oculară este un stadiu final al unei boli și poate fi depistată la un control atunci când apare o paloare a discului optic. Recunoașterea acesteia la timp poate fi o soluție salvatoare pentru pacient.
Atrofia oculară reprezintă o afecțiune moderată sau severă a nervului optic, ce poate avea impact negativ asupra vederii centrale, vederii periferice și vederii culorilor. Atrofia de natură ereditară poate fi de mai multe feluri:
- Atrofie oculară dominantă – care poate cauza o înrăutățire lentă a vederii începând din copilărie.
- Atrofia nervului optic cu debut precoce – este o formă mai rară, care poate cauza pierderea vederii și afecțiuni neurologice la bărbați.
- Atrofie optică și cataractă autosomal dominantă – provoacă tulburări de vedere din cauza unor probleme la nivelul ochilor, printre care este inclusă și cataracta.
- Atrofia optică autosomal recesivă de tip 3 – poate provoca pierderea vederii, întârzieri în dezvoltare și probleme motorii.
- Atrofia oculară Leber – este o afecțiune transmisă prin ADN mitocondrial și poate duce la pierderea vederii.
Cum se manifestă atrofia oculară?
Atrofia nervului optic are ca principal simptom modificarea vederii, mai exact aceasta se poate manifesta prin:
- Vedere încețoșată.
- Dificultăți în observarea culorilor.
- O reducere a clarității vederii.
- Dificultăți în vederea periferică.
Dacă prezinți oricare dintre aceste simptome, este recomandat să te programezi cât mai curând la medicul oftalmolog. Acesta va evalua starea ochilor cu ajutorul unor instrumente speciale care îi permit să detecteze semnele atrofiei oculare. Un indicator al acestei afecțiuni poate fi discul optic mai palid din cauza lipsei de flux sanguin. În cazul în care medicul suspectează că atrofia se datorează unei tumori sau scleroze multiple, acesta îți poate recomanda un RMN.
Care sunt cauzele unei atrofii la ochi?
Atrofia nervului optic apare atunci când ceva interferează cu capacitatea acestuia de a transmite semnale către creier. Pe lângă factorii ereditari, există și alte cauze care pot duce la apariția acestei afecțiuni:
Neuropatia optică ischemică
Neuropatia optică ischemică se manifestă prin lipsă de flux sanguin către nervul optic, ceea ce poate duce la pierderea bruscă a vederii. Aceasta este întâlnită mai des la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani. Printre factorii de risc ai apariției neuropatiei optice ischemice se numără: colesterolul ridicat, tensiunea arterială mărită, artere umflate la nivelul capului sau artere înfundate, bolile de inimă, diabetul, fumatul, migrenele sau glaucomul.
Glaucomul
Acesta este de fapt un termen care descrie mai multe afecțiuni ce afectează nervul optic. Glaucomul este de mai multe feluri, putând provoca diverse probleme din cauza unei presiuni prea mari în ochi. Este întâlnit și la copii, apariția lui fiind în strânsă legătură cu blocajele de drenaj sau cu alte afecțiuni medicale.
Neuropatie ischemică anterioară
Neuropatia ischemică anterioară este de fapt un accident vascular al nervului optic și poate fi cauzată de inflamarea arterelor, scăderea fluxului sanguin către nervul optic, scăderea tensiunii arteriale care afectează alimentarea cu sânge a nervului optic sau creșterea presiunii în interiorul ochilor.
Scleroza multiplă
Scleroza multiplă este o boală autoimună care are legătură cu sistemul nervos central, alcătuit din creier și măduva spinării. Aceasta poate duce și la umflarea nervului optic, care, în final, poate provoca atrofia oculară.
Alte cauze ale atrofiei ochilor pot fi tumorile care apasă pe nervul optic sau problemele congenitale de la nivelul nervului optic.
Pe scurt, cauzele pentru apariția atrofiei ochilor includ:
- Cauze compresive – tumori, creșteri osoase, boli oculare tiroidiene, creșterea presiunii intraoculare (glaucom);
- Cauze vasculare – neuropatie optică ischemică, diabet;
- Cauze inflamatorii – sarcoid, lupus sistemic, boala Behcet;
- Cauze infecțioase – infecții virale, bacteriene, fungice – herpes, TBC;
- Metabolice – diabet;
- Cauze genetice – atrofia optică autosomal dominantă, atrofia optică ereditară Leber, neuropatia optică ereditară Leber;
- Cauze neoplastice – limfom, leucemie, tumori, gliom;
- Cauze toxice și nutriționale.
Atrofia oculară – evoluția bolii, metode de diagnosticare și prevenție
Pentru a diagnostica orice tip de afecțiune a ochilor, consultațiile oftalmologice pentru adulți sunt absolut necesare și trebuie efectuate regulat. Acestea au rolul de a depista afecțiunile oculare pentru pacienții de toate vârstele și de a le trata în mod corespunzător. Așadar, dacă vrei să primești un diagnostic corect și o soluție pentru problema pe care o ai, consultul la un specialist este de maximă importanță. Acesta este cel mai în măsură să îți spună dacă ai probleme cu vederea sau dacă se suspectează o atrofie a nervului optic.
Tratamentul unui pacient cu astfel de afecțiune este direcționat către cauză și implică o abordare în mai multe sensuri. Diagnosticul precoce al factorilor cauzali este și el deosebit de important iar îngrijirea medicală este primordială.
Stadiile atrofiei nervului optic
Atrofia oculară este de fapt stadiul final care apare ca urmare a unor afecțiuni ale nervului optic. Având în vedere că nervul optic este cel care transmite informațiile din retină către creier, atrofia optică este asociată și cu pierderea vederii.
Există diverși factori de risc care pot compromite funcțiile nervilor optici, provocând în timp atrofie. Aceasta poate apărea în urma unor leziuni în interiorul ochiului (glaucom, nevrită optică), de-a lungul traseului nervului optic către creier (tumoare, afecțiune neurodegenerativă, traumă) sau poate fi congenitală.
În prezent, practica medicală prevede luarea unor măsuri eficiente în restabilirea funcțiilor rămase ale nervului optic. Obiectivul principal al acesteia este prevenția prin îndepărtarea cauzelor care duc la atrofie oculară.
Prognosticul depinde și de stadiul bolii. În cazul atrofiei optice parțiale, vederea nu va fi afectată decât într-o măsură ușoară până la moderată. Tratamentul instalat la timp și intensiv poate duce la o recuperare aproape completă. Cu toate acestea, există și situația în care o atrofie a nervului optic totală va fi mult mai dificil de tratat.
De asemenea, un rol important în evoluția bolii îl are și educarea pacientului cu privire la simptomele afecțiunilor care pot indica dezvoltarea unei leziuni a nervului optic. Acest lucru este valabil mai ales pentru cei vulnerabili și expuși riscului de apariție a atrofiei oculare. În plus, menținerea unui stil de viață sănătos și evitarea tulburărilor alimentare sunt alte măsuri cu rol important în prevenirea acestor afecțiuni.
Pentru că atrofia nervului optic nu este o boală în sine, complicațiile sunt mai mult legate de afecțiunea de bază care a provocat acest lucru. De aceea, tratamentul instituit se face în funcție de cauza problemei. Atunci când se consideră necesar, se pot efectua și alte consultații relevante din diverse domenii precum neurologie, neurochirurgie sau boli infecțioase.
Atrofie oculară – metode de diagnosticare
Persoanele care dezvoltă atrofie oculară se plâng cel mai adesea de o vedere încețoșată sau difuză. Pentru a depista cauza suspectă a acestei tulburări vizuale, există anumite aspecte importante care trebuie luate în calcul, și anume istoricul familial, istoricul medicamentos și social, precum și istoricul medical în ceea ce privește bolile sistemice, cum ar fi diabetul, tulburările tiroidiene, alimentare, dependențele de alcool, tutun sau droguri, traumatisme sau alți factori.
Atrofia nervului optic este de obicei observată de către medicul oftalmolog în timpul examinării cu oftalmoscopul. În timpul testării, medicul va evalua acuitatea vizuală a pupilelor, a alinierii oculare, a poziției capului și a nistagmusului. Bineînțeles, metodele de diagnosticare depind și de vârsta pacientului. Astfel, la cei mai în vârstă pot fi efectuate și evaluări ale vederii periferice și ale vederii culorilor sau alte teste precum RMN, electroretinografia (ERG), potențialul vizual evocat (VEP) și tomografia în coerență optică (OCT).
În cazurile de atrofie oculară, investigațiile se adaptează în funcție de etiologia suspectă a afecțiunii:
- Testele de câmp vizual efectuate ori de câte ori este posibil pot ajuta la diagnostic, dar și la urmărirea evoluției bolii.
- Imagistica prin rezonanță magnetică poate depista și alte leziuni precum sinuzită, sinusuri hiperpneumatizate, displazie fibroasă și fracturi.
- În cazul suspiciunilor de fracturi, se poate recomanda și o tomografie computerizată fără contrast.
- Tomografia în coerență optică se realizează pentru a depista subțierea stratului de fibre nervoase retiniene.
- Ultrasonografia poate fi recomandată pentru tumorile orbitale.
- Nivelul glicemiei este util pentru diagnosticarea diabetului zaharat.
- Examenele vasculare sunt recomandate pentru a căuta eventuale cauze vasculare ale atrofiei nervului optic.
- În unele cazuri pot fi utile și testele de laborator.
Tratamentul atrofiei la ochi
Nu există un anume tratament pentru atrofia la ochi, dar se vor lua măsuri pentru limitarea deteriorării nervului optic. Soluția eficientă va fi tratarea cauzei exacte înainte de dezvoltarea unor leziuni semnificative la nivelul ochilor. De asemenea, depistarea timpurie este esențială în tratamentul atrofiei oculare.
Câteva măsuri în acest sens pot fi următoarele:
- Limitarea reducerii presiunii crescute a lichidului din jurul creierului și a măduvei spinării (hidrocefalie).
- Prescrierea de ochelari pentru a corecta eroarea de refracție.
- Când atrofia nervului optic este unilaterală, este esențial ca ochiul bun să fie protejat prin purtarea lentilelor de protecție. Acestea pot contribui la îmbunătățirea funcției vizuale.
Perspectivele de tratament ale persoanelor cu atrofie a nervului optic depind foarte mult de cauza problemei. Dacă pacientul suferă de nevrită optică, atunci există mari șanse ca acesta să-și recapete vederea după ce inflamația va dispărea. În cazul în care la baza acestei afecțiuni sunt alte cauze de natură optică, este posibil ca vederea pacientului să nu se îmbunătățească.
Pentru glaucom, este foarte important să fie depistat la timp. Astfel, va putea fi tratat cu succes iar atrofia ochilor va crește mult mai lent. De asemenea, în cazurile de tumori depistate la timp, acestea pot fi tratate pentru a ușura presiunea asupra nervului optic și pentru a preveni alte leziuni.
Așadar, având în vedere că atrofia nervului optic nu este o boală, ci un semn al altei afecțiuni, este necesar un consult profesional la un medic care va ști cum să abordeze problema în funcție de cauza ei. Tratamentul poate fi îmbunătățit și prin interacțiunea cu alți medici care pot gestiona celelalte afecțiuni și care vor depune eforturi pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor afectate.
Sursa foto: pexels.com, unsplash.com.
Referințe:
https://aapos.org/glossary/optic-nerve-atrophy
https://www.webmd.com/eye-health/what-is-optic-atrophy
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12326-optic-atrophy
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559130/
