Oftalmologia reprezintă specialitatea medicală axată pe studiul, diagnosticarea, tratamentul și prevenirea problemelor legate de ochi și sistemul vizual. Oftalmologii sunt medici specializați în oftalmologie, care folosesc examinări oftalmologice, medicamente, lasere și tratamente chirurgicale de primă linie pentru a ajuta la gestionarea și tratarea problemelor oculare.
Cuprins
ToggleDiferențele între oftalmologie, optometrie și serviciile opticienilor
Deși oftalmologii, optometriștii și opticienii lucrează, cu toții, cu ochii, aceștia au niveluri diferite de pregătire și expertiză.
Oftalmologii

Un oftalmolog este un medic sau un doctor în medicină osteopatică, care este specializat în ochi și sistemul vizual. Educația pentru oftalmologi include absolvirea facultății de medicină, urmată de un stagiu și rezidențiat. Mulți oftalmologi completează, de asemenea, formarea de subspecialitate după rezidențiat. Oftalmologii autorizați pot diagnostica și trata toate tipurile de boli ale ochilor, pot efectua intervenții chirurgicale, pot oferi tratament cu laser, pot prescrie medicamente și pot pune ochelari și lentile de contact. Unii oftalmologi participă la cercetări științifice, cum ar fi studiile clinice, legate de specialitatea lor.
Optometriștii
Optometriștii oferă îngrijirea primară a vederii și sunt autorizați să practice optometria. Aceasta poate include testarea vederii, prescrierea și montarea ochelarilor și lentilelor de contact și diagnosticarea și tratarea modificărilor vederii. De asemenea, optometriștii diagnostichează și prescriu medicamente pentru unele afecțiuni ale ochilor. Pentru a obține o diplomă de doctor în optometrie, stagiarii trebuie să finalizeze studiile universitare. Persoanele care au nevoie de un examen oftalmologic sau care au o problemă oculară pot începe prin a consulta un oftalmolog sau un optometrist. Optometriștii pot trimite pacienții la un oftalmolog pentru probleme mai complexe, dacă este necesar. Trebuie remarcat faptul că sarcinile optometristului diferă în funcție de țară. De exemplu, în unele țări, optometriștii pot efectua operații oculare cu laser; în alte țări, ei pot oferi doar îngrijire pre-chirurgicală și post-chirurgicală, dar nu pot efectua singuri proceduri.
Opticienii
Opticienii proiectează și montează lentile și rame de ochelari, lentile de contact și alte dispozitive, pentru a corecta vederea. Ei nu testează vederea și nu scriu prescripții pentru corectarea vizuală; folosesc rețete scrise de oftalmologi sau optometriști. Opticienii nu diagnostichează sau tratează bolile oculare. Cerințele pentru a deveni optician variază, dar mulți angajatori cer o diplomă de de absolvire a studiilor universitare sau o certificare de optician.
Oftalmologia – ce competențe au oftalmologii
Oftalmologii diagnostichează și tratează o gamă largă de boli și afecțiuni oculare. Cu toate acestea, simptomele oculare ale pacientului, nivelul durerii și starea generală de sănătate dictează tipul de îngrijire necesar – fie că este vorba despre un drum la unitate de primiri de urgențe a spitalului, îngrijire oftalmică de urgență sau o programare la ochi, non-urgentă.
Se merge la unitatea de primiri de urgențe pentru:
- atacul acut de glaucom;
- viziune dublă;
- endoftalmită;
- expunerea chimică a ochiului;
- traumatism ocular;
- herpes zoster oftamlic;
- celulită orbitală;
- durere oculară severă;
- pierderea bruscă a vederii, la unul sau ambii ochi.
Se solicită îngrijirea oftalmică de urgență pentru:
- keratită bacteriană (infecție a corneei);
- conjunctivită;
- abraziuni sau ulcere corneene;
- secreții oculare;
- senzație inconfortabilă, de parcă ar fi un corp străin în ochi;
- ochi roșii;
- pleoape roșii sau umflate, fără durere la mișcarea globului ocular;
- vitrectomie (dezlipire de retină).
Se solicită îngrijirea oftalmică, non-urgentă, pentru:
- degenerescența maculară, legată de vârstă;
- albinism;
- ambliopie („ochi leneș”)
- anoftalmie și microftalmie;
- astigmatism;
- boala Behçet;
- distrofia cristalină de Bietti;
- blefarită;
- blefarospasm;
- cataractă;
- colobomă;
- daltonism;
- afecțiuni ale corneei;
- edem macular diabetic;
- retinopatie diabetică;
- pleoapă căzută;
- ochi uscat;
- fulger” în ochi (viziune care plutește);
- hipermetropie;
- distrofia lui Fuchs;
- boli genetice ale ochilor;
- glaucom;
- hipertensiune intracraniană idiopatică;
- keratoconus;
- lagoftalmie;
- vedere slabă (pierderea vederii, vedere scăzută);
- edem macular;
- disfuncția glandei Meibomian;
- miopie;
- alergii oculare;
- migrenă oculară;
- tumori oculare;
- prezbiopie;
- glaucom de pseudoexfoliere;
- erori de refracție;
- retinită pigmentară;
- retinoblastom;
- retinopatia prematurității;
- degenerescența maculară Stargardt;
- trahomul;
- sindromul Usher;
- uveita.
Subspecialități ale oftalmologiei

Pe lângă oftalmologii generali, există șase tipuri de subspecialiști, care diagnostichează și tratează aceste probleme specifice oculare:
- afecțiuni ale corneei: un subspecialist în cornee diagnostichează și tratează problemele cu corneea, acoperirea transparentă, în formă de cupolă, a irisului și a pupilei. Subspecialiștii în cornee pot efectua transplanturi de cornee, pot gestiona traumatismele corneene și pot efectua intervenții chirurgicale de refracție, cum ar fi keratectomia subepitelială, asistată cu laser;
- glaucom: un subspecialist în glaucom diagnostichează și tratează glaucomul, o boală oculară în care lichidul din ochi nu se mișcă corespunzător, provocând o creștere a presiunii intraoculare. Dacă nervul optic conectează ochiul la creier și nu este tratat, presiunea crescută în interiorul ochiului poate afecta nervul optic;
- neuro-oftalmologie: neuro-oftalmologii diagnostichează și tratează problemele de vedere cauzate de interacțiunea ochilor cu creierul, nervii și mușchii. Aceste probleme includ vederea dublă și dimensiunea inegală a pupilei;
- chirurgie oculoplastică („oculoplastic”): subspecialiștii în oculoplastică rezolvă problemele cu pleoapele, oasele și alte structuri din jurul ochiului sau sistemul de drenaj lacrimal. De asemenea, pot efectua intervenții chirurgicale estetice, folosind injecții medicale în jurul ochilor și feței;
- subspecialist în pediatrie: subspecialiştii în pediatrie tratează afecțiunile oculare ale sugarilor și copiilor. Copiii nu sunt doar „adulți mici” când vine vorba de ochii lor. Adesea, ei au probleme oculare specifice dezvoltării lor, cum ar fi tulburările de mișcare a ochilor nistagmus sau strabism;
- subspecialist retinian: subspecialiștii retinieni gestionează afecțiuni care includ degenerescența maculară legată de vârstă și boala oculară diabetică. Retina este un strat de țesut care căptușește partea din spate a ochiului. Un subspecialist retinian poate trata retinele detașate și poate trata problemele cu corpul vitros, substanța asemănătoare gelului, care umple globul ocular.
Teste, proceduri și intervenții chirurgicale oftalmologice
Testele, procedurile și intervențiile chirurgicale efectuate de un oftalmolog depind de problema specifică a ochiului. Un oftalmolog poate efectua teste care includ: teste de vedere și examene oftalmologice pentru copii – oftalmologii efectuează analize de vedere, pentru a verifica creșterea și schimbarea ochilor copiilor și adolescenților; evaluările pot detecta când copiii au nevoie de un examen oftalmologic mai amănunțit și pentru adulți – în timpul examenului oftalmologic al unui adult, un oftalmolog evaluează vederea, verifică semnele timpurii de boală sau modificări ale vederii și poate efectua unul sau mai multe dintre aceste teste pentru a evalua mai bine sănătatea ochilor:
- test de motilitate: măsoară modul în care se mișcă ochiul, ajutând medicul oftalmolog să evalueze funcția mușchilor oculari;
- examenul pupilei dilatate: oftalmologul pune picături în ochi pentru a dilata (lărgi) pupilele, astfel încât să poată examina retina și nervul optic;
- testul răspunsului pupilar: verifică modul în care pupilele răspund la lumină;
- examen cu lampă cu fantă: oftalmologul folosește un microscop cu lumină puternică (microscop cu lampă cu fantă) pentru a examina partea din față a ochiului, inclusiv pleoapele, corneea, irisul și cristalinul. Acest examen este folosit pentru a verifica dacă există cataractă, ochi uscat și zgârieturi corneene;
- testul vederii periferice: pierderea vederii periferice („viziune laterală”) poate fi un simptom al glaucomului și al altor afecțiuni;
- testul acuității vizuale: pacientul citește o diagramă oculară pentru a ajuta medicul oftalmolog să măsoare vederea la diferite distanțe;
- test de presiune intraoculară (tonometrie): un puf rapida de aer în ochi poate indica o presiune intraoculară crescută, adică un semn de glaucom.
Oftalmologii pot efectua o varietate de alte teste, pentru a verifica pacienții pentru anumite afecțiuni ale ochilor. Testele suplimentare comune includ:
- angiografie cu fluoresceină: se folosește o cameră, pentru a face fotografii ale retinei, permițând oftalmologului să evalueze mai bine vasele de sânge și alte părți din spatele ochiului. Rezultatele angiografiei cu fluoresceină pot ajuta la diagnosticarea edemului macular, retinopatiei diabetice, degenerescenței maculare și melanomului ocular. De asemenea, angiografia cu fluoresceină ajută oftalmologii să monitorizeze modificările bolii oculare în timp și să vizeze zonele de tratament;
- examenul fundului de ochi: fundul de ochi este suprafața interioară a ochiului. Folosind picături pentru a mări pupilele („dilatarea ochilor”), un oftalmolog obține o vedere mai bună a fundului de ochi și folosește oftalmoscopia pentru a privi interiorul ochiului, inclusiv retina, capul nervului optic și vasele de sânge. Unii oftalmologi folosesc și o cameră pentru fundul de ochi;
- tomografia cu coerență optică: această tehnologie de imagistică folosește unde luminoase pentru a fotografia straturile retinei. Acest lucru îi ajută pe oftalmologi să verifice glaucomul, degenerescența maculară legată de vârstă și boala oculară diabetică;
- topografia corneei: cunoscută și sub denumirea de cartografiere a corneei, acest instrument digital de diagnosticare arată oftalmologilor o hartă 3-D a suprafeței corneei. Topografia corneei îi poate ajuta să diagnosticheze și să monitorizeze o varietate de afecțiuni oculare și este folosită pentru a planifica intervenții chirurgicale oculare, inclusiv chirurgia refractivă.
Operații și proceduri oftalmologice comune
Oftalmologii efectuează multe tipuri de proceduri și intervenții chirurgicale. Cele comune includ:
- operația cataractei: în timpul intervenției chirurgicale a cataractei, medicul îndepărtează cataracta (un punct „înnorat” pe cristalin) și o înlocuiește cu o lentilă intraoculară;
- chirurgie pentru glaucom: există multe tipuri de intervenții chirurgicale pentru a trata glaucomul, creșterea presiunii în ochi care poate provoca pierderea vederii. Un oftalmolog poate ajuta pacienții să aleagă intervenția chirurgicală potrivită pentru ei, în funcție de presiunea intraoculară, obiectivele tratamentului și starea generală de sănătate;
- chirurgie refractivă: orice operație oculară efectuată pentru a corecta vederea este chirurgie refractivă. Există mai multe tipuri de chirurgie refractivă;
- intervenția chirurgicală de rezecție: intervenția chirurgicală de rezecție se face, de obicei, pentru a îndepărta o tumoră din ochi. Tumorile oculare se pot dezvolta din cauza cancerului în altă parte a corpului și pot apărea independent de cancerul în altă parte a corpului.
Așadar, oftalmologia este un domeniu medical deosebit de vast. Medicii care aleg această specializare dețin un bagaj foarte mare de cunoștințe. Atenție, însă, la diferențierea oftalmologilor, optometriștilor și a opticienilor. De asemenea, oftalmologii pot să se subspecializeze în diferite domenii, precum oftalmologia pediatrică sau neuro-oftalmologia.
Sursa foto: shutterstock.com.


