Afecțiunile oculare care apar pe neașteptate, precum pierderea vederii, pot produce mult disconfort și constituie un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat. Acesta este și cazul nevritei optice – o afecțiune oftalmologică, care se manifestă la 1-5 persoane dintr-un total de 100.000 persoane pe an.
Dacă vă confruntați cu simptome îngrijorătoare precum vedere încețoșată, durere la nivelul ochiului sau alte probleme asemănătoare, ai ajuns la locul potrivit. Ghidul nostru despre nevrita optică vă poate oferi răspunsuri la întrebările dvs. legate de simptome, cauze și riscuri asociate cu această afecțiune. Pentru diagnosticarea precisă și metode de tratament pentru această afecțiune este recomandată o vizită la specialistul oftalmolog.
Ce este nevrita optică?
Din punct de vedere anatomic, vederea umană este datorată prezenței nervului optic, sau mai bine zis unei grupări de fibre nervoase individuale care alcătuiesc nervul optic. Acesta are rolul de a transmite creierului informații despre forme, culori și alte detalii senzoriale imprimate în partea din spate a ochiului, adică pe retină. Atunci când există o inflamație (umflătură) la nivelul nervilor optici, aceștia nu vor mai putea funcționa corespunzător și vor afecta calitatea vederii.
Nevrita optică reprezintă o afecțiune inflamatorie a nervului optic. Cea mai frecventă cauză este reprezentată de demielinizarea inflamatorie a nervului optic, distrucția tecii de mielină, datorată unui proces autoimun, sau de tip infecțios, ori de tip tumoral, a explicat Dr. Raluca Troi, medic primar oftalmopediatru în cadrul Spitalului de Oftalmologie Infosan.
Așadar, nevrita optică este o afecțiune inflamatorie care poate provoaca pierderea acută a vederii oculare, pe o perioadă restrânsă de timp. Nevrita optică mai este este cunoscută și sub numele de nevrita retrobulbară, datorită poziției acesteia. În aproximativ 70% din cazuri, doar un ochi este afectat.
Cei mai mulți pacienți acuză vedere încețoșată, calitatea vizuală va fi una mai slabă și pot apărea chiar dureri la mișcarea ochilor. Această afecțiune este foarte comună printre persoanele care trăiesc cu scleroză multiplă (SM) sau alte afecțiuni neurologice similare.
Această afecțiune poate apărea la orice vârstă, însă persoanele tinere, cu vârste până în 20-30 de ani sunt cel mai frecvent afectate.
Pacienții cu nevrită optică prezintă în mod frecvent și alte demielinizări la nivelul sistemului nervos, situație care asociază o afecțiune denumită scleroză multiplă. Aceasta este autoimună și este caracterizată de distrucție mielinică în diferite regiuni cerebrale și ale măduvei spinării, a adăugat Dr. Raluca Troi, medic primar oftalmopediatru.
Chiar dacă simptomele pot părea alarmante, majoritatea oamenilor își recuperează vederea complet, adesea fără tratament. Cu toate acestea, recunoașterea precoce a manifestărilor sale clinice clasice (simptomatologie) este importantă, astfel încât să poată fi începute investigații de diagnosticare și tratament adecvate.
Simptome și riscuri nevrita optică
Simptomele nevritei optice pot varia de la simptome ușoare la severe, în funcție de gradul de inflamare al nervului ocular.
Altfel spus, cu cât sunt mai multe fibre nervoase afectate de această inflamație, cu atât simptomele sunt mai grave. În general, vederea se deteriorează în câteva zile, un proces care nu intervine foarte brusc. Culminanta deteriorării sau pierderii vederii are loc de obicei la aproximativ o săptămână după ce simptomele apar pentru prima dată.
Iată care pot fi simptomele nevritei optice:
- diminuarea vederii – vedere slabă, în general la un ochi.
- vedere încețoșată – senzație a unei pâcle puse pe ochi.
- probleme în a distinge culorile sau în a observa că culorile nu sunt la fel de vibrante ca de obicei (vedere gri).
- pierderea vederii laterale (periferice) – nu mai poți vedea în colțurile ochilor.
- pierderea parțială a vederii centrale – în centrul imaginii, persoanele pot vedea o gaură neagră.
- durere surdă în partea din spate a ochiului, în special în timpul mișcării ochilor.
- reacție anormală a pupilei atunci când este expusă la lumină puternică.
- lumini intermitente – unele persoane cu nevrită optică raportează că văd lumini intermitente sau pâlpâitoare în timp ce își mișcă ochii.
- foarte rar, orbire.
Atenție! Există unele situații în care oamenii care au nevrită optică să nu acuze astfel de simptome (ex: problemele legate de vedere). Nervul optic poate fi inflamat la nivel extern, fără să afecteze calitatea vederii. O evaluare atentă a ochiului de către medicul specialist poate identifica în general nevrita optică, chiar și în lipsa unor simptome clare.
Atenție! Unele simptome se pot agrava dacă temperatura corpului este crescută, de exemplu, după un antrenament sportiv sau după ce ai făcut duș.
Dacă aveți oricare dintre simptomele precizate anterior adresați-vă imediat medicului specialist. Acesta ar trebui să vă trimită de urgență la o clinică oftalmologică pentru obținerea unui diagnostic corect și a un plan de tratament adecvat.
În ceea ce privește riscurile, cercetătorii au descoperit că unele categorii din populație sunt mai predispuse a dezvolta simptome de nevrită optică. Astfel:
- Nevrita optică afectează cel mai adesea persoanele adulte, cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani.
- Cel mai des afectate sunt femeile tinere, între 20 și 30 de ani. Studiile au estimat că incidența sa anuală este de aproximativ 6 la 100.000.
- Incidența nevritei optice este mai mare în populațiile care trăiesc la altitudini (înălțimi) și latitudini mai mari, și mai scăzută în apropierea ecuatorului.
- Anumite mutații genetice pot crește riscul de a dezvolta nevrite optice sau boli autoimune asociate.
- De asemenea, este mai puțin frecventă la persoane de culoare, decât la persoane caucaziene (persoane cu piele albă).
Care sunt cauzele nevritei optice
Nu există un consens în lumea medicală în ceea ce privește cauzele exacte care duc la declanșarea nevritei optice.
În general, inflamațiile la nivelul ochilor sunt cauzate de diverse infecții, sau de un stil de viață nesănătos (expunerea îndelungată la surse de lumină puternice, cum ar fi calculatorul sau telefonul etc.). De asemenea, unele antibiotice și substanțe precum chinina au fost asociate cu apariția unor simptome similare nevritei optice, cum ar fi pierderea temporară a vederii.
Unii oameni de știință consideră că nevrita optică se poate dezvolta atunci când sistemul imunitar – care de obicei luptă împotriva infecțiilor atacând bacteriile, virușii și alte particule străine – țintește în schimb teaca de mielină a neuronilor. Bolile autoimune apar atunci când stratul de mielină care acoperă fibrele nervoase din creier și măduva spinării se deteriorează. Acest lucru va afecta în consecință controlul sistemului locomotor, echilibrul, vederea și poate provoca amorțeală musculară.
Cauzele mai puțin întâlnite: diabet zaharat, boala Basedow-Graves, traumatisme cranio-cerebrale, înțepături de insecte (Borelioza), alte boli autoimune (ex. Lupus Eritematos sistemic), arterite/ vasculite (ex. arterita temporală, cu celule gigant sau boala Horton), a precizat doamna Dr. Raluca Troi, medic primar oftalmopediatru.
Nevrita optică este o afecțiune comună printre cei care au scleroză multiplă (SM), o tulburare neurologică progresivă. Aproximativ 50% dintre persoanele care au astfel de boală autoimună vor dezvolta nevrita optică la un moment dat, iar problemele de vedere sunt în general un prim simptom comun al acestei afecțiuni.
Care este relația dintre scleroză multiplă și nevrita optică?
Fibrele nervului optic sunt învelite în teci de mielină care ajută la transmiterea mesajelor către sistemul nervos. În cazul sclerozei multiple, tecile de mielină se inflamează, provocând apariția leziunilor. O scanare RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) poate evalua riscul de a dezvolta astfel de afecțiuni degenerative la pacienți. Dacă se constată de către medicul specialist în urma acestei evaluări, pete mici pe suprafața creierului, riscul de a dezvolta SM este mai mare.
În afară de nevrita optică, alte probleme comune de vedere asociate cu scleroza multiplă includ:
- nistagmusul – ochii fac mișcări involuntare de „săritură”, atât pe orizontală, cât și pe verticală;
- diplopia – persoana are vedere dublă.
Cu toate acestea, o problemă de vedere precum nevrita optică NU înseamnă că persoana va dezvolta inevitabil scleroză multiplă. În cele mai multe cazuri, un astfel de episod de nevrită poate fi singular (să se întâmple o singură dată), și nu va presupune instalarea a altor afecțiuni neurologice grave.
Alte afecțiuni și boli care pot fi asociate sau pot provoca nevrita optică includ:
- boala Lyme
- hepatita B
- herpes
- HIV
- sifilis
- pojar
- oreion
- infecția sinusurilor paranazale
- boli autoimune precum lupus, sarcoidoza
- terapie cu radiații
- tuberculoză
- neuromielita optică – în acest caz, inflamația afectează nervul optic, dar și măduva spinării. Neuromielita optică este foarte asemănătoare cu scleroza multiplă, însă neuromielita optică nu provoacă leziuni ale nervilor din creier la fel de des ca scleroza multiplă.
Cum se pune diagnosticul?
Nevrita optică poate fi confundată cu o serie de alte afecțiuni ale ochiului, cum ar fi neuropatia optică ischemică, prezentă în special la persoanele mai în vârstă.
Astfel, următorul pas în identificarea și combaterea acestei afecțiuni este să programați o vizită cabinetul oftalmologic pentru obținerea un diagnostic exact. Medicul specialist va lua în considerare istoricul dumneavoastră și va propune o examinare mai aprofundată.
Nevrita optică poate fi încă identificate prin anumite teste, majoritatea non-invazive, care pot include:
- Examinare oftalmologică (a ochilor) de rutină;
- Teste de vedere a culorilor;
- Teste de vedere periferică (laterală) – pentru a testa câmpul vizual;
- Oftalmoscopie – medicul va pune o lumină puternică în ochi, pentru a examina structurile din spatele ochiului. Acest test ocular evaluează discul optic, locul în care nervul optic se conectează de retină. Inflamarea discului optic se poate observa la aproximativ o treime dintre persoanele cu nevrită optică.
- Test de reacție pupilară – medicul va pune o lumină puternică în fața ochilor pacientului pentru a înregistra răspunsul pupilei.
- Scanare RMN – acest tip de examinare este util pentru a confirma nevrita optică și, de asemenea, pentru a oferi informații care vor putea evalua riscul ca persoana să dezvolte afecțiuni precum scleroza multiplă.
- Analize de sange – în unele cazuri, este posibil ca doctorul să recomande teste de sânge pentru a identifica potențiale infecții sau anticorpi specifici. Pacienții cu nevrită optică severă mai pot fi supuși acestui test pentru a determina dacă sunt susceptibili de a dezvolta neuromielită optică. Pentru cazurile atipice de nevrita optică, sângele mai poate fi testat pentru anticorpi MOG – prezenți doar la unii pacienți cu scleroză multiplă.
- Tomografie în coerență optică (OCT). Acest test măsoară grosimea stratului de fibre nervoase retiniene al ochiului, care se poate subția din cauza nevritei optice.
O persoană poate prezenta demielinizarea nervului optic, dar să nu experimenteze niciun simptom vizual – afecțiune cunoscută sub denumirea de nevrită optică subclinică. Astfel de teste pot confirma existența afecțiunii chiar și în lista unei simptomatologii evidente.
Tratamentul pentru afecțiunea nervului optic
Leziunile la nivelul nervului optic pot apărea 85% din cazuri ale pacienților diagnosticați cu nevrită optică, însă leziunile nu cauzează întotdeauna probleme grave de vedere. În cele mai multe cazuri, nevrita optică se manifestă pe o perioadă scurtă de timp și se rezolvă de la sine, fără tratament. Perioada de vindecare este undeva în aproximativ 4 până la 12 săptămâni. Vederea persoanei se va îmbunătăți odată ce inflamația dispare.
În cazuri severe sau cronice, medicul poate recomanda un tratament cu steroizi. Aceste substanțe folosite în diverse terapii pot reduce inflamația la nivelul nervului optic și accelerează vindecarea. Medicamentele cu corticosteroizi pot fi luate pe cale orală sau administrate intravenos. Aceste medicamente pot prezenta efecte secundare, așa că este important să discutați în prealabil cu medicul sau farmacistul dvs. înaintea administrării.
Ce este esențial de reținut este faptul că afecțiunile oculare, precum nevrita optică, pot avea consecințe serioase dacă nu sunt tratate la timp și într-un mod corespunzător. Unele pot duce la pierderea permanentă a vederii, iar alte afecțiuni oftalmologice sunt asociate cu alte probleme medicale grave. Adresați-vă medicului dumneavoastră specialist dacă:
- Dezvoltați noi simptome oftalmologice îngrijorătoare.
- Simptomele dumneavoastră se agravează sau nu se îmbunătățesc după tratamentul indicat.
- Aveți simptome neobișnuite, cum ar fi pierderea vederii la ambii ochi, vedere dublă, amorțeală sau slăbiciune la unul sau mai multe membre, ceea ce poate indica o tulburare neurologică.
Așadar, examinările oftalmologice regulate ale ochilor sunt foarte importante în prevenirea dezvoltării unor afecțiuni oculare, precum nevrita optică. Echipa de medici specialiști oftalmologi te așteaptă la consult oftalmologic, care vă poate îmbunătăți din multe puncte de vedere calitatea vieții dvs.
Sursă foto: shutterstock.com
