Acest articol are scop informativ și educațional și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Pentru orice problemă de vedere, consultă un medic oftalmolog.
Pentru un bebeluș născut prematur, controalele oftalmologice pot începe încă din secția de neonatologie. Recomandarea „control oftalmologic ROP” de pe biletul de externare se referă la examinarea pentru retinopatia de prematuritate, iar data și locul controlului trebuie urmărite cu atenție.
Retinopatia de prematuritate (ROP) este o afecțiune a vaselor de sânge din retina imatură a copiilor născuți prematur. Retina este stratul din fundul ochiului care primește imaginea. Multe forme ușoare trec de la sine, însă unele pot evolua, iar boala nu dă semne pe care să le vezi acasă. De aceea contează examenele făcute la datele stabilite de medici.
Programul acestor examinări depinde de vârsta și de situația bebelușului. În continuare sunt explicate primul control, opțiunile de tratament și urmărirea vederii în anii următori.
Ce este retinopatia de prematuritate
În timpul sarcinii, vasele de sânge ale retinei cresc treptat, din centrul ochiului spre margini. Ghidul românesc de neonatologie arată că vascularizația retinei este, în general, completă abia în jurul vârstei de 40 de săptămâni socotite de la începutul sarcinii. La un bebeluș născut prematur, dezvoltarea acestor vase nu este încă încheiată. După naștere, vasele pot continua să crească normal sau se pot dezvolta anormal. În formele severe, țesutul format poate trage de retină și o poate desprinde de peretele ochiului. Această complicație se numește dezlipire de retină și poate duce la pierderea vederii.
Stadiile și zonele, pe înțeles
Stadiul arată cât de avansate sunt modificările, de la 1, forma ușoară, până la 5, dezlipirea completă a retinei. Zona arată cât de aproape de centrul retinei se află boala, de la zona I, în jurul nervului optic, până la zona III, spre margini. Medicii mai notează „boala plus” atunci când vasele din centrul retinei devin mult dilatate și răsucite, un semn că boala este activă.
Potrivit Institutului Național al Ochiului din SUA (NEI), bebelușii cu stadiile 1 și 2 își revin de obicei fără tratament. Stadiul singur nu decide însă tratamentul. Ghidul românesc ține cont și de zonă și de boala plus, astfel încât o formă de stadiul 1 sau 2 aflată în zona I, cu boală plus, poate avea nevoie de tratament. În stadiul 3, unii bebeluși își revin singuri, iar alții au nevoie de tratament, în timp ce stadiile 4 și 5 înseamnă dezlipire de retină și necesită evaluare pentru intervenție. Ghidul românesc notează că aproximativ 90% dintre formele de stadiul 1 și 2 regresează spontan, adică dispar fără tratament, și citează un studiu multicentric pe 7.843 de bebeluși prematuri, în care 43,1% au avut ROP, iar 6,9% au avut nevoie de tratament la ambii ochi.
De ce apare și ce bebeluși au risc
Principalul factor de risc pentru retinopatia de prematuritate este nașterea înainte de termen, iar riscul crește cu cât bebelușul s-a născut mai devreme și cu o greutate mai mică. Ghidul românesc enumeră și alte situații care cresc riscul, precum oxigenoterapia cu concentrații mari, ventilația mecanică prelungită, infecțiile severe, transfuziile de sânge sau o creștere în greutate mai lentă decât ar trebui.
Variațiile mari ale oxigenării cresc riscul de ROP, de aceea echipele de neonatologie urmăresc continuu saturația bebelușilor. Medicii stabilesc cât oxigen este necesar, în funcție de nevoile vitale ale copilului. Aceste decizii țin de îngrijirea medicală și nu sunt în responsabilitatea părinților.
Ghidul cere personalului din neonatologie să încurajeze hrănirea prematurilor cu lapte matern, deoarece acesta oferă o protecție semnificativă împotriva ROP chiar și când nu este singura sursă de hrană. Dacă alăptarea sau extragerea laptelui sunt posibile pentru tine, întreabă echipa din secție cum te poate sprijini.
Ce semne poți observa acasă
În fazele timpurii, retinopatia de prematuritate nu are semne vizibile din exterior, potrivit NEI și ghidului românesc. Un bebeluș de câteva săptămâni nu poate descrie ce vede, iar boala se descoperă prin examinarea fundului de ochi. Observațiile făcute acasă nu pot înlocui screeningul.
Semnele apar abia atunci când boala a produs deja modificări. NEI enumeră ochi care se mișcă neobișnuit sau tremură, o privire care nu urmărește obiectele, o pupilă care pare albă și dificultatea de a recunoaște fețele. O pupilă albă, în lumină sau în pozele cu blitz, cere un consult oftalmologic rapid la orice copil mic, pentru că poate apărea în mai multe boli, unele grave.
Screeningul pentru retinopatia de prematuritate
Screeningul înseamnă examinarea tuturor bebelușilor cu risc, chiar dacă par sănătoși. În România, regulile sunt stabilite de „Ghidul privind screeningul și tratamentul retinopatiei de prematuritate”, elaborat de Asociația de Neonatologie din România (revizia din august 2025) și publicat pe site-ul Ministerului Sănătății.
Cine are nevoie de screening
Ghidul cere screening oftalmologic pentru toți bebelușii născuți la 32 de săptămâni de sarcină sau mai devreme ori cu o greutate la naștere de 1.500 de grame sau mai puțin. Bebelușii născuți după 32 de săptămâni sau cu peste 1.500 de grame intră și ei în screening dacă au avut factori de risc în perioada din jurul nașterii, precum oxigenoterapia cu concentrații mari sau ventilația mecanică prelungită.
Screeningul pornește din maternitate. Medicul neonatolog trebuie să îl inițieze înainte de externare, iar examinarea o face un medic oftalmolog cu experiență în retina prematurilor, așa că primul examen îl organizează echipa care îngrijește bebelușul.
Când se face primul examen
Ghidul stabilește primul examen la 4 săptămâni de la naștere sau la 30-31 de săptămâni de vârstă postmenstruală, în funcție de care dintre aceste momente este mai târziu. Bebelușii născuți după 32 de săptămâni care au factori de risc sunt examinați înainte de externare, chiar dacă nu au trecut încă 4 săptămâni de la naștere. Vârsta postmenstruală se calculează adunând vârsta gestațională la naștere cu săptămânile trecute de atunci. De exemplu, un bebeluș născut la 30 de săptămâni are, după 4 săptămâni de viață, o vârstă postmenstruală de 34 de săptămâni, astfel încât primul examen se face la 4 săptămâni după naștere.
Calendarul examinărilor ține cont de evoluția bolii. Ghidul arată că formele severe apar în majoritatea cazurilor la o vârstă postmenstruală medie de 34-38 de săptămâni, iar dezlipirea de retină apare de obicei între 38 și 42 de săptămâni. Recomandările publicate în revista Pediatrics subliniază că formele care necesită tratament trebuie diagnosticate la timp și că evoluția în etape a bolii impune examinări la momentele potrivite (Fierson și colegii, Pediatrics, 2018).
Cum decurge examenul pentru copilul tău
Examenul se face de obicei în secție. Cu 40-60 de minute înainte, asistenta pune în ochii bebelușului picături care dilată pupila, fiindcă fără dilatare medicul nu poate vedea marginile retinei, acolo unde începe boala. Medicul examinează retina în semiîntuneric, cu un oftalmoscop indirect purtat pe cap, iar pleoapele sunt ținute deschise cu un mic dispozitiv steril.
Bebelușul poate plânge sau se poate agita, iar echipa din secție îl supraveghează pe toată durata examinării. Înainte de examen, medicul neonatolog sau asistenta trebuie să îți explice, verbal și în scris, ce presupune screeningul, iar după examen ai dreptul să afli rezultatul și data următorului control.
Controalele de după primul examen
Ritmul controalelor depinde de ceea ce vede medicul. Ghidul prevede reveniri la cel mult 7 zile în situațiile cu risc mai mare, apoi intervale de până la 2-3 săptămâni, pe măsură ce riscul scade. Momentul în care se încheie screeningul îl stabilește medicul oftalmolog și depinde de istoricul copilului. La bebelușii care nu au avut ROP, screeningul se încheie de obicei atunci când vasele au ajuns spre marginea retinei, în zona III, însă nu mai devreme de 37 de săptămâni de vârstă postmenstruală. Pentru copiii care au avut ROP, ghidul cere semne de inactivitate a bolii la cel puțin două examinări succesive, iar copiii tratați cu injecții anti-VEGF au o urmărire separată, mai lungă.
Dacă bebelușul este externat înainte de încheierea screeningului
Mulți prematuri pleacă acasă înainte ca screeningul să se fi încheiat. Ghidul cere ca medicul neonatolog să noteze în biletul de externare rezultatul screeningului, data și locul următorului control oftalmologic și să vă explice aceste lucruri și verbal. Tot ghidul arată că lipsa unei recomandări sau a unei programări la externare este principala cauză pentru care bebelușii nu ajung la controlul de ROP.
Înainte să plecați acasă, verifică dacă biletul de externare are trecute data și locul controlului, iar dacă lipsesc, cere-le în secție. Mergi la control la data și în locul trecute în bilet, chiar dacă bebelușul pare sănătos. Dacă nu poți ajunge sau ai ratat controlul, anunță cât mai repede unitatea care urmărește ROP, pentru ca medicul să stabilească momentul reexaminării în funcție de riscul copilului.
Tratamentul ROP, ca informație generală
Majoritatea bebelușilor cu ROP nu au nevoie de tratament. Pentru formele care îl cer, ghidul românesc stabilește termene scurte, de 48 de ore pentru forma agresivă și de 72 de ore pentru celelalte, pentru că întârzierea scade șansele unei evoluții favorabile. Metoda o alege medicul oftalmolog cu acordul vostru, după ce v-a explicat variantele și riscurile.
Laserul și injecțiile anti-VEGF
Fotocoagularea laser tratează zonele fără vase de la marginea retinei pentru a opri evoluția bolii. O altă opțiune este injecția intravitreană cu un medicament anti-VEGF, care blochează substanța ce stimulează creșterea vaselor anormale. Ghidul românesc din 2025 indică anti-VEGF pentru formele din zona I și pentru forma agresivă. În zona II, laserul este tratamentul standard, iar pentru formele aflate mai aproape de centrul retinei se poate folosi și anti-VEGF.
Un studiu randomizat, RAINBOW, publicat în The Lancet în 2019, a comparat cele două abordări la 225 de bebeluși din 26 de țări. Succesul a fost definit ca lipsa bolii active și a modificărilor structurale nefavorabile, fără nevoie de alt tratament, la 24 de săptămâni. El a fost atins la 80% dintre bebelușii care au primit doza mai mare de ranibizumab și la 66% dintre cei tratați cu laser. Diferența nu a atins pragul statistic stabilit dinainte, iar autorii au concluzionat prudent că injecția ar putea fi superioară laserului (Stahl și colegii, Lancet, 2019). Aceste rezultate nu înseamnă o vedere normală garantată, iar alegerea metodei rămâne o decizie medicală pentru fiecare copil.
După anti-VEGF, boala poate reveni târziu, uneori discret. De aceea ghidul cere ca acești copii să fie examinați periodic cel puțin până la 65-69 de săptămâni de vârstă postmenstruală, minimum 35 de săptămâni de la ultima injecție și până când vasele acoperă complet retina. Urmărirea poate dura multe luni, iar medicul oftalmolog este cel care îți spune când se poate încheia, așa că păstrează toate programările până atunci. În stadiile 4 și 5, când retina s-a desprins, NEI descrie intervenții chirurgicale pe retină, după care vederea poate rămâne totuși afectată.
Urmărirea vederii pe termen lung la copilul născut prematur
Controalele oftalmologice continuă și după încheierea screeningului pentru retinopatia de prematuritate. Ghidul românesc arată că toți copiii născuți prematur, inclusiv cei care nu au avut ROP, prezintă risc de probleme de vedere pe termen lung. Viciile de refracție pot apărea și în absența bolii, de aceea ghidul recomandă examinări oftalmologice periodice, la interval de 1-2 ani, pentru prematurii fără ROP sau cu forme minore și controale periodice pentru copiii care au avut ROP în stadiile 2, 3 sau 4. Data primului consult după screening o stabilește medicul, în funcție de istoricul copilului, iar intervalul de 1-2 ani nu înseamnă că primul control se amână până la vârsta de 1-2 ani.
Ce probleme pot apărea în copilărie
Lista de complicații din ghid include miopia, adică vederea neclară la distanță, strabismul, adică ochii care nu privesc paralel, și ambliopia, numită popular „ochi leneș”, în care vederea unui ochi nu se dezvoltă normal. Tot acolo apar nistagmusul, diferențele mari de dioptrii între ochi, cataracta, glaucomul și dezlipirea tardivă de retină.
O analiză publicată în Survey of Ophthalmology în 2026 a adunat 32 de studii cu 4.548 de copii născuți prematur care nu au avut ROP. În aceste studii, strabismul a fost raportat la 5-20% dintre copii, în funcție de studiu și de vârstă, iar hipermetropia, în care ochiul face efort ca să vadă clar, a fost frecventă. Autorii concluzionează că nașterea prematură, chiar fără ROP, se asociază cu modificări oculare persistente și că acești copii au nevoie de urmărire pe termen lung (Sheibani și colegii, Survey of Ophthalmology, 2026).
Un studiu publicat în Canadian Journal of Ophthalmology a urmărit 56 de copii care primiseră o singură injecție anti-VEGF pentru ROP. La o vârstă medie de 5,4 ani, retina avea o structură favorabilă la toți, însă 23% dintre copii aveau ambliopie, iar 32% dezvoltaseră strabism. Aceste rezultate susțin recomandarea autorilor de monitorizare regulată după tratament (Isaac și colegii, Canadian Journal of Ophthalmology, 2022).
Multe dintre aceste probleme au soluții atunci când sunt descoperite devreme. Ghidul notează că monitorizarea atentă poate reduce impactul viciilor de refracție și al strabismului, iar ambliopia poate fi ameliorată printr-un tratament corect, început la timp.
Semnele pe care le poți urmări acasă
Merită să mergi la oftalmolog înainte de controlul programat dacă observi că un ochi deviază spre nas sau spre tâmplă, dacă ochii tremură ori se mișcă ritmic, dacă bebelușul nu urmărește fețele și obiectele așa cum te-ai aștepta la vârsta lui corectată sau dacă pupila pare albă în poze. La un copil care a avut ROP, orice scădere bruscă a vederii cere un consult rapid.
Pentru urmărirea vederii după încheierea screeningului ROP
Programează-te la Infosan, Str. Prof. Ion Bogdan nr. 3, București, la numărul 021.211.4067 · infosan.roInvestigații disponibile la Infosan
Consult oftalmologic pediatric, examinarea fundului de ochi cu lentila Goldmann, ecografie oculară, OCT și electrofiziologie oculară (ERG, EOG, PEV). Medicul stabilește ce investigații sunt potrivite pentru fiecare copil. Consultul și investigațiile suplimentare nu înlocuiesc examinările din programul de screening ROP.
Consultul oftalmologic pediatric pentru copilul născut prematur
Screeningul ROP se face în maternitate și în unitățile stabilite de echipa de neonatologie. După ce s-a încheiat, urmărirea ochilor trece în grija medicului oftalmolog pediatru, iar aici Infosan poate fi un sprijin pentru familie. Spitalul oferă consultații oftalmologice pentru copii de la naștere până la 14 ani, cu medici care lucrează în oftalmologie pediatrică. Dacă ai bilet de trimitere, o parte din costul consultației poate fi decontată prin CNAS, iar detaliile le afli la programare.
Ce verifică medicul și cum decurge pentru copilul tău
Medicul urmărește dacă ochii privesc împreună și se mișcă normal, măsoară dioptriile și examinează fundul de ochi. Dioptriile se pot măsura și prin refractometrie automată, iar la copiii care pot colabora vederea în relief se evaluează printr-un test de vedere stereoscopică. Fiecare dintre aceste investigații durează în jur de 15 minute, însă vizita în ansamblu durează mai mult, pentru că dilatarea pupilelor cere timp. La programare, întreabă cât timp să aloci vizitei.
Pentru examinarea fundului de ochi, medicul administrează de obicei picături care dilată pupila. Vederea copilului poate rămâne încețoșată câteva ore, iar lumina soarelui îl poate deranja. La copiii mai mari, care pot sta la aparat, examinarea se poate face și cu lentila Goldmann, așezată pe ochi după administrarea unor picături anestezice. Această investigație durează aproximativ 15 minute.
Investigațiile suplimentare, când medicul le recomandă
Tomografia în coerență optică (OCT) fotografiază în secțiune straturile retinei, fără să atingă ochiul, și durează în jur de 15-20 de minute. Copilul stă cu bărbia pe un suport și privește un punct luminos, de aceea investigația se potrivește copiilor care pot sta liniștiți.
Ecografia oculară folosește ultrasunete pentru a vedea interiorul ochiului. Medicul plimbă o sondă mică peste pleoapa închisă, iar investigația, de obicei nedureroasă, durează în jur de 15-20 de minute.
Electrofiziologia oculară măsoară semnalele electrice ale vederii. Electroretinograma (ERG) arată cum funcționează retina, electrooculograma (EOG) evaluează stratul de celule de sub retină, iar potențialele evocate vizuale (PEV) urmăresc drumul semnalului de la ochi până la creier. Testarea durează în jur de o oră, iar medicul decide dacă este utilă și când, în funcție de vârsta și de situația copilului.
Cum te pregătești pentru consult
Adu biletul de externare și scrisorile de la neonatologie, mai ales fișa de screening ROP, cu stadiul bolii și tratamentele primite, dacă a fost cazul. Pentru un bebeluș, alege, dacă se poate, o oră la care de obicei nu doarme și nu îi este foame.
Întreabă-l pe medic dacă ochii se dezvoltă potrivit vârstei corectate, cât de des trebuie făcute controalele de acum înainte, ce semne justifică o vizită mai devreme și dacă este nevoie de ochelari. Vârsta corectată este vârsta socotită de la data la care trebuia să se nască bebelușul.
Ai întrebări înainte de programare?
Sună la 021.211.4067.
Întrebări frecvente despre retinopatia de prematuritate
Retinopatia de prematuritate trece de la sine?
În multe cazuri, da. Ghidul românesc arată că aproximativ 90% dintre formele de stadiul 1 și 2 regresează spontan. Unele forme pot însă evolua, de aceea bebelușul rămâne în screening până când medicul oftalmolog îl declară încheiat.
Care bebeluși au nevoie de screening pentru ROP?
În România, ghidul de neonatologie cere screening pentru toți bebelușii născuți la 32 de săptămâni de sarcină sau mai devreme ori cu o greutate la naștere de 1.500 de grame sau mai puțin. Bebelușii mai mari intră și ei în screening dacă au avut factori de risc, precum oxigenoterapia cu concentrații mari.
Când se face primul control la ochi la bebelușul prematur?
Primul examen pentru ROP are loc la 4 săptămâni de la naștere sau la 30-31 de săptămâni de vârstă postmenstruală, în funcție de care dintre aceste momente este mai târziu. Bebelușii născuți după 32 de săptămâni care au factori de risc sunt examinați înainte de externare.
Copilul meu nu a avut ROP. Mai are nevoie de control la ochi?
Da. Ghidul românesc recomandă examinări oftalmologice periodice, la interval de 1-2 ani, și pentru prematurii fără ROP, pentru că nașterea prematură crește riscul de vicii de refracție și de strabism chiar și în absența bolii. Data primului consult după screening și ritmul controalelor le stabilești cu medicul, în funcție de istoricul copilului.
Poate ROP să afecteze vederea mai târziu?
Da, de aceea urmărirea continuă și după screening. Copiii care au avut ROP pot dezvolta miopie, strabism, ambliopie, nistagmus, cataractă, glaucom sau o dezlipire tardivă de retină. Controalele periodice ajută la descoperirea acestor probleme din timp, atunci când multe dintre ele au soluții.
Am plecat din maternitate fără o dată pentru controlul ROP. Ce fac?
Sună cât mai repede la secția de neonatologie din care ați fost externați și cere data și locul următorului control oftalmologic. Ghidul cere ca aceste informații să fie trecute în biletul de externare, pentru că lipsa programării este principala cauză pentru care bebelușii pierd controalele de screening.
Ce rămâne de reținut ca părinte
La externare, verifică dacă biletul include rezultatul screeningului ROP, data și locul următorului control. Respectarea programărilor permite depistarea la timp a unei boli care nu are semne vizibile în fazele timpurii. După încheierea screeningului, controalele oftalmologice continuă la intervalele recomandate de medic, inclusiv pentru copiii care nu au avut ROP.
Programează un consult la Infosan
Str. Prof. Ion Bogdan nr. 3, Sector 1, București · 021.211.4067 · infosan.ro
Vezi și: Strabismul la copii
Surse
- Nițulescu EC, Ognean ML, Surdu M, Stamatin M. Asociația de Neonatologie din România. Ghid privind screeningul și tratamentul retinopatiei de prematuritate. Colecția Ghiduri Clinice pentru Neonatologie, Ghidul 16, revizia 0, 10.08.2025, publicat pe site-ul Ministerului Sănătății. Accesat 6 octombrie 2026.
- National Eye Institute. Retinopathy of Prematurity. Accesat 6 octombrie 2026.
- Fierson WM, et al. Screening Examination of Premature Infants for Retinopathy of Prematurity. Pediatrics. 2018;142(6). PMID 30478242. doi:10.1542/peds.2018-3061
- Stahl A, et al. Ranibizumab versus laser therapy for the treatment of very low birthweight infants with retinopathy of prematurity (RAINBOW). Lancet. 2019;394(10208):1551-1559. PMID 31522845. doi:10.1016/S0140-6736(19)31344-3
- Sheibani K, et al. Ophthalmic manifestations in preterm children without retinopathy of prematurity: A review. Surv Ophthalmol. 2026;71(5):1447-1458. PMID 41819215. doi:10.1016/j.survophthal.2026.03.001
- Isaac M, et al. Long-term outcomes of type 1 retinopathy of prematurity following monotherapy with bevacizumab: a Canadian experience. Can J Ophthalmol. 2023;58(6):553-558 (online 2022). PMID 35940211. doi:10.1016/j.jcjo.2022.07.001
- Infosan. Prețuri și durata investigațiilor. Extras 23 aprilie 2026.
